Alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie din Republica Moldova vor decide literlamente soarta micului stat. Kremlinul și oligarhii săi au cheltuit peste 100 de milioane de euro pentru a nu scăpa țara din mână.
Pe lângă alegerea președintelui, moldovenii vor stabili prin referendum dacă vor să schimbe macazul spre Europa sau vor rămâne vasalii Moscovei. În ancheta jurnalistică „Traficanţii de cetăţenie te fac român cu acte măsluite” publicată în 2012 am arătat că, practic, țara este un stat membru UE vârât pe ușa din dos prin acordarea cetățeniei române. „Dă-mi un rus din fundul Siberiei și ți-l fac cetățean român”, îmi spunea un intermediar.
Pe 20 octombrie, moldovenii își vor alege președintele și vor decide dacă „integrarea europeană” va fi inclusă în Constituție. Frica Rusiei de Moldova este atât de pronunțată încât nu se sfiește să arunce cu banii pentru a submina și influența aceste alegeri.
Potrivit estimărilor autorităților moldovene, în acest an au fost cheltuiți peste 100 de milioane de euro, potrivit site-ului oficial al Uniunii Europene EUvsDisinfo. Lansat în 2015 ca răspuns al campaniilor de dezinformare ruse, EUvsDisinfo este un proiect al Serviciului European de Acțiune Externă al UE, instituția care este serviciul diplomatic al blocului comunitar.
Parlamentul European a condamnat activitățile malefice în creștere ale Rusiei în Moldova, adoptând recent o rezoluție cu o majoritate covârșitoare. Uniunea Europeană nu este singura care denunță campaniile de influență malefică ale Rusiei în Moldova. Statele Unite au preciat pe 15 octombrie că Rusia lucrează activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea sa europeană, conform sursei citate.
Doborârea MH17. Zece ani de minciuni și negare din partea Rusiei
Kremlinul insistă că Rusia nu interferează în afacerile interne ale Moldovei și regretă că susținătorii Rusiei din Moldova nu au voie să aibă partidele lor și că mass-media rusă nu are voie să acopere procesul electoral.
O investigație jurnalistică a dezvăluit că referendumul pentru aderarea la UE este principalul obiectiv pentru forțele pro-Kremlin din Moldova. Reporterul sub acoperire al publicației Ziarul de Gardă, infiltrat într-o rețea de cumpărare a voturilor, a fost informat că, dacă referendumul eșuează, președintele pro-european își va pierde susținerea.
Forțele pro-Kremlin reușesc încă să inunde spațiul informațional cu mesaje anti-UE, inclusiv prin muzică. Un videoclip cu trei superstaruri rusești, Filip Kirkorov, Nikolai Baskov și Stas Mihailov, a fost lansat în română cu doar o săptămână înainte de alegeri și referendumul.
Videoclipul începe cu imagini care ilustrează războiul, marșuri LGBT și revolte ale imigranților, sugerând că acestea sunt din UE. Apoi continuă cu vederi panoramice frumoase ale peisajelor moldovenești și concluzionează că Basarabia nu are nevoie de „problemele lor”, prin urmare, oamenii ar trebui să spună „NU” UE și să voteze „NU” la referendum.
Aceste mesaje: Moldova ar fi trasă într-un război, UE înseamnă LGBT și Bruxellesul vrea să trimită imigranți ilegali în țările candidate sunt printre cele mai folosite pe măsură ce referendumul se apropie.
Putin a continuat să-l otrăvească pe Navalnîi și la închisoare. Cauza decesului, modificată
De exemplu, propagandiștii pro-Kremlin au susținut că 100 de bărbați au coborât dintr-un avion care a aterizat pe un mic aeroport din nordul Moldovei. Aeronava venea din Algeria și se îndrepta spre Ucraina. Verificarea acestor informații a scos la iveală faptul că avionul a aterizat pentru întreținere și nu adusese nicio persoană în Moldova. Cu toate acestea, videoclipul inițial a avut aproape 30.000 de reacții pe TikTok.
Un articol publicat de The Sunday Times despre discuțiile de la Bruxelles privind așa-numitele tabere de deportare pentru migranți, care a menționat Moldova, a devenit un alt subiect fierbinte pentru canalele de dezinformare. Moldovenii au fost informați că țara lor va fi inundată de imigranți ilegali deportați din UE.
Un alt subiect, identic cu cel folosit în România cu multă vreme în urmă, este legat vânzarea de terenuri către străini după aderarea la UE, căutându-se astfel să se creeze o undă de nemulțumire. Președinta Maia Sandu și premierul au reacționat declarând că acest lucru este subiect de negociere, așa cum a fost cazul tuturor țărilor care s-au alăturat UE în ultimii ani.
Pentru vorbitorii de limba rusă, o parte importantă a dezinformării din Moldova se concentrează pe exacerbarea sensibilităților legate de Transnistria și Găgăuzia. Un articol susținea că guvernul moldovean ar putea ajuta Ucraina să atace Transnistria. Alte publicații pro-ruse au menținut această teamă menționând disponibilitatea Rusiei de a media presupusul conflict diplomatic dintre Chișinău și Tiraspol. În Găgăuzia s-a marșat pe faptul că guvernul moldovean suprimă libertatea de exprimare prin amendarea unei companii de televiziune pro-Kremlin din Găgăuzia acuzată de dezinformare.
Vorbitorii de limbă română sunt relativ mai expuși la alimentarea temerilor legate de politicile liberale ale UE, influența vestică dăunătoare și valorile occidentale care sunt „impuse” moldovenilor. Un exemplu a fost o afirmație falsă despre o presupusă decizie de a interzice Biserica Ortodoxă Rusă în Moldova, publicată și promovată de publicații afiliate statului rus și actori pro-Kremlin pe Telegram.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a speriat moldovenii că cineva „va veni să le schimbe băieții în fete și fetele în băieți” în prima săptămână a campaniei electorale. Ea era secondată de Ilan Șor (foto), un oligar prorus fugit din țară după ce a fost condamnat la pentru mai multe infracțiuni economice.
Răspândirea știrilor false reprezintă doar o mică parte dintr-un arsenal hibrid care vizează țara candidată la UE. Unele publicații au scris că, în ultima lună, până la 500 de preoți din Moldova au fost în pelerinaje în Rusia. În același timp, cel puțin 20 de preoți sunt sub investigație pentru primirea de bani de la Ilan Șor, printr-o bancă rusă care a fost supusă sancțiunilor SUA și UE.
Mass-media independente au raportat despre preoți care fac campanie împotriva UE în biserici. Unul dintre motivele invocate este că „din cauza valorilor UE, în unele școli din Chișinău există deja toalete pentru băieți și fete”. Un alt preot a explicat că „democrația” provine din „demon” și că, în timp ce Europa nu are valori, guvernul importă doar lucruri rele din UE.
Poliția moldovenească și procurorii Anticorupție au descoperit un plan mare de corupere a alegătorilor care includea aproximativ 130.000 de persoane și 15 milioane de dolari transferați din Rusia în Moldova. Câteva mii de coordonatori au primit până la 2.500 de dolari pe lună pentru a crea o rețea care ar primi bani pentru a vota împotriva integrării în UE și pentru un candidat la președinție, al cărui nume ar fi fost comunicat prin Telegram cu o zi înainte de alegeri. Investigația Ziarului de Gardă a confirmat în mare parte acest plan.
Funcționarii publici moldoveni au primit scrisori false cu sigiliile Comisiei Europene și ale Misiunii Parteneriatului UE în Moldova (EUPM). Aceștia au fost „informați” despre necesitatea de a învăța limba engleză și de a afișa steaguri LGBT în instituțiile lor.
Comuniști afro-americani din Florida, ciocanele roșii ale lui Putin
Angajații Ministerului Agriculturii au aflat că fermierii au fost „refuzați” în privința ajutoarelor solicitate, iar scrisoarea falsificată de la EUPM îi chema pe moldoveni să lupte în Ucraina. EUPM este o misiune civilă în cadrul Politicii Comune de Securitate și Apărare a Uniunii Europene.
Aceste scrisori nu au fost distribuite de media pro-Kremlin și au ajuns doar la oficialii de stat. Publicul a aflat despre acestea în principal din declarațiile guvernului care au subliniat că scrisorile sunt false.
Meta a anunțat în mai, august și octombrie că a șters cel puțin 50 de conturi, 108 pagini, un grup și 20 de conturi de Instagram care făceau parte dintr-o rețea care viza vorbitorii de rusă din Moldova. Promovau branduri de știri în limba rusă care se prezentau ca entități independente cu prezență pe mai multe platforme, inclusiv Facebook, Instagram, Telegram, Odnoklassniki (o platformă de socializare rusă) și TikTok.
Pe 10 octombrie, Telegram a închis 15 canale și 95 de chat-boturi, inclusiv cele ale lui Ilan Șor și ale acoliților săi, într-o mișcare fără precedent. Atunci când erau accesate din Moldova, canalele afișau că au încălcat legislația locală. TikTok și Google au declarat public că au echipe dedicate pentru a lupta împotriva dezinformației în timpul alegerilor din Moldova, mai precizează EUvsDisinfo.
Pe 14 octombrie, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive împotriva a cinci indivizi și a unei entități responsabile pentru acțiuni care destabilizează Republica Moldova. Aceștia sunt legați de Ilan Șor și de „Evrazia”, un ONG rus care propune promovarea Uniunii Economice Eurasiatice, adică răspândirea dezinformației despre UE, în Moldova.
Un recent sondaj al Watchdog.md a arătat că o majoritate clară de 63% a declarat că va vota „DA” față de 32% care s-au opus menționării integrării în UE în constituție. Numai 75% dintre cei care sprijină aderarea la UE cred că majoritatea moldovenilor o susține. În contrast, 65% dintre cei care se opun UE cred că sunt majoritatea.