Sub pretextul siguranței naționale în energie, Transelectrica a cerut și obținut de la Romsilva distrugerea a peste 60 de hectare de păduri seculare din parcurile naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului pentru a construi o linie electrică aeriană.

Firmele statului nici măcar nu s-au obosit să caute o soluție alternativă pentru protejarea cele două parcuri. După ce a fost rasă aproape o treime din suprafața necesară, proiectul s-a împotmolit în instanță.

Proiectul Transelectrica „Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porțile de Fier – Anina, tronson pe teritoriul Parcurilor Naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului” are la bază un studiu din 2011 conceput de SC ACER SRL din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți.

Șefa colectivului de elaborare a fost dr. ing. Melanica Urechiatu, absolventă a Facultății de Silvicultură din Brașov și fostă angajată a Ocolului Silvic Orșova. În anii 1980 a publicat diverse articole pe teme forestiere, unul dintre ele fiind „Reconstrucţia ecologică a făgetelor din Sudul Banatului”. 30 de ani mai târziu le-a reconstruit ecologic, prin defrișare.

Amplasamentul LEA propus de ACER SRL, firmă care la înființare a avut ca obiect de activitate silvicultura, a inclus terenuri din arii naturale protejate de interes național sau local și zone de protecție specială avifaunistică din rețeaua Natura 2000, arii protejate la nivel european.

Cea mai mare parte a LEA, aproximativ 60 de km, trece prin județul Caraș-Severin și străbate două parcuri naționale. Culoarul liniei electrice are lățimea de 54 m la trecerea prin terenuri silvice și de 75 m la trecerea prin alte terenuri.

Zeci de stâlpi de susținere si de întindere au fost transportați în ariile protejate cu autospeciale de gabarit mare și instalați cu ajutorul unor macarale. Au mai fost folosite: buldozere, excavatoare, tractoare. Blocurile de beton ale fundațiilor stâlpilor au fost turnați chiar în ariile protejate.

Proiectanții știau că traseul propus este dificil și va afecta mediul, dar susțineau că, dacă nu trece exact prin cele două parcuri naționale, va fi afectată siguranța națională în domeniul energiei.

Pe de altă parte, aceiași proiectanți au scris negru pe alb că linia electrică va trece „prin teritoriul unor zone sensibile de mediu, respectiv două parcuri naționale, habitatele de pădure (făgete) din acest parc sunt unice în Europa, au o mare importanță biologică, fiind printre puținele făgete care s-au păstrat în stare virgină”.

În zonele străbătute de linia Transelectrica sunt aproape 2.000 de specii de animale și plante care necesită o protecție strictă, zeci dintre acestea fiind protejate prin diferite convenții internaționale.

Culoarul LEA în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița are o suprafață totală de 54,14 hectare, iar în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, de 7,66 hectare. În acest din urmă parc se află și unica pădure de făgete virgine din Europa, cca. 5000 hectare, veche de aproape 500 ani.

Planul întocmit de ACER SRL în 2011 conține o minciună gogonată: aceea că Parcul Național Semenic – Cheile Carașului are un plan de management, documentul oficial în baza căruia administratorul gestionează aria protejată si reglementează activitățile limitrofe parcului. În realitate, acest plan nu a fost nici în prezent adoptat, ceea ce înseamnă că Romsilva administrează ilegal aria protejată.

Proiectul LEA a fost inițial respins de administrația și Consiliul Științific al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului în în aprilie 2012. Celor de la Transelectrica le-a fost recomandat, conform legii, să identifice o soluție alternativă prin ocolirea celor două parcuril naționale și folosirea unui traseu existent al rețelelor electrice aflat pe culoarul râurilor Timiș și Cerna pentru protejarea ecosistemelor de interes național și european.

În schimb, Transelectrica a considerat că directorul are o atitudine inoportună și păguboasă pentru statul român. A fost din nou folosit ca argument strategia de securitate a României, dar și faptul că Transelectrica și Ministerul Economiei au făcut demersuri de o obține fonduri europene pentru aceste investiții care ar putea fi pierdute.

Șefii Transelectrica s-au încăpățânat și nu au întocmit acel studiu cu soluții alternative, așa cum prevede legea. După ce Transelectrica a fost trimisă la plimbare de administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, discuția s-a mutat la Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița unde a fost adunat în grabă Consiliul Științific.

La ședința care a avut loc în clădirea istorică a Teatrului Vechi din Oravița au participat câțiva șefi din Transelectrica, dar și Dragoș Mihai, șef serviciu Arii Protajate din cadrul Romsilva.

O atitudine suspectă în timpul acelei întâlniri a avut-o biologul parcului, specialist în științele vieții, Călin Uruci, care a cerut vehement acordarea avizului pentru Transelectrica motivând că el nu poate monitoriza lucrarea dacă aceasta nu trece prin parc.

În plus, Transeletrica a promis ca va finanța cuiburi de păsări pe stâlpii de tensiune și că va plăti achiziționarea de echipamente pentru administrația parcului. După o scurtă pauză, în sala de ședințe se discuta posibilitatea ca Transelectrica să finanțeze cu 1.000.000 de euro administrația parcului.

Șeful Ariilor Protejate din Romsilva, Dragoș Mihai, a susținut în ședință că lucrarea Transelectrica este de interes național și că trebuie avizată. Directorul Parcului a încercat să saleveze aria protejată, dar cum sabia Romsilva atârna deasupra sa, a decis să plece capul. Degeaba, până la urmă a fost schimbat.

După ședinta Consiliului Știintific, toata lumea a mers la un local din oraș unde reprezentanții Transelectrica au plătit agapa. După chermeză, ca prin farmec, Transelectrica a primit avize pozitive pentru demararea lucrărilor atât de la Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cât și de la Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. După episodul în care s-a opus lucrărilor Transelectrica, Consiliul Științific al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului a fost schimbat.

Imediat ce administrațiile celor două parcuri naționale au emis avizele, a urmat o cascadă de alte acorduri și avize pozitive emise de Agenția de Protecția Mediului, ceea ce arată clar că buturuga de care se împiedica Transelectrica era în curtea Romsilva. Ulterior, au fost emise autorizații de exploatare pentru defrișarea pădurii.

Reprezentanții World Wild Fund (WWF) au explicat în 2013 că nu există niciun raport din care să reiasă impactul lucrărilor Transelectrica asupra habitatelor din zonă. „În forma propusă, proiectul vine în contradicție cu prevederile legii 49/2011 privind regimul ariilor protejate. Propunerea de traseu LEA traversează zone de protecție integrală, zone de conservare specială”, a atras ateția WWF. Mai mult, mai arată organizația, „raportul de mediu nu oferă soluții alternative, cum ar fi ocolirea parcurilor”.

Tot în 2013, Federația Coaliția Natura 2000 Romania a trimis o adresă Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) prin care solicita să nu se emită acordul de mediu. Degeaba.

Defrișările au primit undă verde în aprilie 2017. Avizele au fost semnate de  Nicolae Ifca (director al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului), un personaj care, nici când a concurat de unul singur pe postul de director, nu a fost în stare să ia examenul, și Vasile Constantin (director al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița).

Organizația Agent Green a atras atenția asupra faptului că astfel vor dispărea păduri virgine în rezervația Iardașița din Parc. Răspunsul Romsilva a fost rapid și pe măsură: a concentrat un număr mare de echipe de exploatare de la mai multe ocoale silvice pentru a defrișa zona necesară lucrărilor Transelectrica.

Proiectul Transelectrica este blocat în prezent în instanță. Organizația Agent Green a dat în judecată, în mai multe procese, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Transelectrica, Consiliul Județean Caraș-Severin, Romsilva și Guvernul României pentru anularea actelor care au stat la baza defrișărilor din cele două parcuri naționale.

Tribunalul București a decis pe 10 mai 2021 să suspende procedurile administrative de autorizare a exploatărilor efectuate de Romsilva până la soluționarea definitivă a dosarelor. Indiferent cine va câștiga aceste procese, natura a pierdut deja.

Ministerul Mediului evită sancționarea ROMSILVA care distruge sistematic Parcul Național Semenic-Cheile Carașului

La Semenic, ministrul „Mister Cer” a dovedit încă o dată că ROMSILVA e stat în stat

Șeful Romsilva și-a pus în sfârșit favoritul la conducerea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.