Un control efectuat în Parcul Natural Cheile Grădiștei – Cioclovina i-a făcut pe inspectorii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva să se ia cu mâinile de cap. În urma acestuia, directorul parcului a fost suspendat un an. O măsură similară mai fusese luată și anterior, dar a fost repus în funcție grație relațiilor pe care le are la vârful Romsilva. Dezastrul din acest parc arată haosul coordonat de Romsilva în ariile protejate. Miza pare să fie scoaterea cetății Sarmizegetusa Regia din aria protejată astfel încât codrii seculari din jurul acesteia, protejați de lege, să poată deveni victimele drujbelor.
Regia Națională a Pădurilor a primit în administrare de la Ministerul Mediului 22 parcuri naționale și naturale. Instituția trăiește de pe urma exploatării lemnului și este în același timp paznicul ariilor protejate, ceea ce reprezintă o contradicție. Tocmai de aceea, șefii instituției se fac că nu văd tăierile ilegale din parcurile naționale și naturale pe care trebuie să le protejeze. Ministerul ar fi trebuit să rezilieze în câteva cazuri contractele cu Romsilva din cauza modului defectuos în care această instituție administrează ariile protejate.
Newsromania.net a arătat într-un articol precedent cum în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului peste 700 de arbori de 120 de ani dintr-o rezervație naturală au fost puși la pământ. În cazul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Romsilva neagă dezastrul constatat chiar de propriii angajați. Aceștia au cerut în decembrie 2016 șefilor efectuarea unui control amănunțit în această zonă. În 2017, controlul de fond a scos la iveală faptul că pe o suprafață de aproape 40.000 de hectare s-a tăiat ilegal 1,1 mc de lemn. Da, puțin peste un metru cub! Garda Forestieră în schimb a găsit în aceeași perioadă, pe aceeași suprafață, sute de arbori tăiați ilegal.
Protecție la vârf
În urma mai multor sesizări, inspectorii Romsilva au descins în noiembrie 2016 la Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina. O treime dintre angajații Parcului se plânseseră de modul în care directorul de atunci, Gheorghe Lucian Stratulat, înțelegea să administreze aria protejată și să conducă oamenii din subordine. Unele dintre deciziile lui Stratulat au fost contestate în instanță care a dat câștig de cauză protestatarilor. Miile de lei acordate de judecători ca despăgubire trebuiau plătite de Romsilva.
Printre nemulțumirile celor care îl contestau pe Stratulat se număra faptul că șeful pazei vizita parcul doar folosind Google Earth, rangerii făceau muncă de birou în loc să fie în teren, iar numirile pe posturi se făceau discreționar. Și Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara arăta într-o adresă că administrația parcului monitorizează speciile de animale doar din birou. Toate acestea, mai spun contestatarii lui Stratulat, erau tolerate de conducerea Romsilva, acesta fiind fost coleg de facultate cu directorul general Dragoș Mihai Pahonțu. „Oricum lucrurile nu se vor schimba la parc atâta timp cât ariile naturale sunt conduse de un inginer silvic nepregatit, Dragoș Mihai, care numește în funcția de director la parcuri numai oameni pe care îi poate manevra”, a declarat un angajat. Dragoș Mihai este șeful Serviciului Arii Protejate din Regia Națională a Pădurilor.
În urma controlului, Stratulat a fost suspendat pe o perioadă de un an, după ce mai fusese sancționat în 2015 prin retrogradarea din funcția de director în cea de ranger pentru șase luni. În acea perioadă, Stratulat nu a trecut deloc pe la serviciu, sesizările trimise Consiliului de Disciplină al Romsilva rămânând fără rezultat. Cum l-au scăpat șefii Romsilva pe Stratulat? Au decis că sesizările trebuiau prima oară trimise Comitetului Director al Administrației Parcului care trebuia să le analizeze. Numai că acest comitet, așa cum arată chiar controlul Romsilva, a funcționat nerespectând regulamentele instituției. Așa că în februarie 2016 Stratulat a revenit în funcția de director.
O lună mai târziu, în urma unei anchete Romsilva, s-a propus desfacerea contractului de muncă pentru că a lipsit nemotivat mai bine de trei luni de la muncă. Și iarăși Stratulat a scăpat neatins, din moment ce controlul din noiembrie 2016 l-a găsit tot în funcția de director. Explicația aberantă a șefilor Romsilva a fost că din moment ce directorul a fost retrogradat într-o poziție care nu era în organigramă și nu a primit salariu, nu puteau să îi desfacă contractul de muncă.
După încheierea inspecției din 2016, în locul lui Stratulat a fost numit Alin Alimpesc, un tânăr angajat al Administrației Parcului Național Retezat, altă arie protejată cu probleme. Unul dintre rangerii de la Grădiștea Muncelului susține că acest nou director a emis avize în favoarea Ocolului Silvic Pui, subordonat Romsilva, pentru exploatarea lemnului în zona de protecție integrală a parcului. Și asta în ciuda faptului că exista un proces-verbal în care se specifica că nu se pot emite avize pentru exploatare forestieră.
Un alt ranger al Parcului a sesizat tăieri ilegale în zona de protecție integrală a parcului, confirmate de Poliție și Garda Forestieră. Cu toate acestea, reprezentanții Poliției Județului Hunedoara susțin că nu au date despre de tăieri ilegale. Mai mult, rangerii au descoperit că Primăria Pui exploata piatră din arealul parcului, fapt trecut cu vederea de către noul director.
Să revizuim ceva ce nu există!
Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a fost înfiinţat în 1979 și din 2000 a fost declarat arie naturală protejată de interes naţional. Aici sunt rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi mondial, monumente istorice de valoare naţională excepţională: așezări din Paleolitic, fortificații dacice din Munții Orăștiei incluse pe lista Patrimoniului Mondial de UNESCO și peșteri unice, într-una dintre ele se află cea mai mare colonie de lilieci în hibernare din Europa. Pădurile de stat de aici sunt administrate de Ocoalele Silvice Grădişte, Petroşani, Pui şi Retezat, iar cele retrocedate, de ocoalele silvice de stat şi private.
Grădiştea Muncelului – Cioclovina are o suprafață de aproape 40.000 de hectare din care aproape 70 % este pădure. În miile de hectare din zonele de protecție integrală este permisă tăierea vegetației forestiere numai la solicitarea organelor de specialitate pentru cercetări arheologice, de restaurare sau de conservare a monumentelor istorice. Codrii seculari de aici se întind pe sute de hectare și sunt protejați de convenții internaționale, nefiind permisă nici o intervenție a omului. Aici se găsesc specii strict protejate de plante și animale foarte rare în Europa. Parcul se suprapune peste două situri Natura 2000, arii protejate de importanţă la nivelul Uniunii Europene.
La jumătatea lui 2012 și-a făcut apariția la sediul Administrației parcului Florea Trifoi, poreclit Fox după numele unei firme pe care a avut-o în anii ’90. Vizita a fost confirmată și de controlul Romsilva din noiembrie 2016. Trifoi, absolvent al Facultății de Silvicultură de la Brașov ca și Stratulat, lucrase în zona apropiată parcului pe vremea lui Ceaușescu ca șef de district la Rusca Montană și șef de sector în cadrul fostei Întreprinderi Forestiere de Exploatare a Lemnului – IFET. De aici a sărit la Banca Mondială în diferite proiecte legate de păduri.
Trifoi a discutat de cel puțin două ori cu Stratulat și cu angajații Parcului despre planul de management al ariei protejate. Ulterior și-a făcut apariția și Bogdan Popa, conf. dr. ing. în cadrul Facultății de Silvicultură din Brașov și coordonator de masterat în Management sisteme tehnice în exploatări forestiere. Aceștia au venit cu propunerea ca Asociația Ecologistă Cindrelul din Sibiu să contribuie la managementul parcului. Cu toate că Stratulat a fost inițial de acord cu propunerea, s-a răzgândit și a ajuns în conflict direct cu Fox și Dragoș Mihai, șeful Ariilor protejate din Romsilva.
Cindrelul a mers mai departe în ciuda opoziției lui Stratulat și a primit în iunie 2013 fonduri europene pentru proiectul Revizuirea planului de management integrat pentru Parcul Natural “Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Proiectul ce urma să se desfășoare între 17 iunie 2013 și 31 decembrie 2015 avea o valoare de aproape 1,6 milioane de euro. Problema este următoarea: cum putea Cindrelul să revizuiască ceva ce nu exista? Planul de management al Parcului a fost aprobat abia în decembrie 2013 prin hotărâre de Guvern. Și mai interesant este cum a acceptat Consiliul de Administrație al Romsilva acest proiect, știind că planul de management nu era aprobat?
Management după ureche
Timp de șase zile angajații trimiși de Romsilva în noiembrie 2016 au verificat activitatea Administrației parcului pe o perioadă de aproape doi ani. Au găsit atâtea nereguli și de o asemenea gravitate încât se temeau că Romsilva va fi sancționată de Ministerul Mediului și de ANAF. Inspectorii se așteptau ca Ministerul Mediului să rezilieze contractul de administrare a parcului, iar ANAF să dea amenzi pentru banii încasați de la turiști fără a emite bilete.
Conform raportului, nici măcar o activitate din ariile protejate ale parcului nu avea o procedură de avizare. S-a permis tăierea pădurilor fără respectarea legii. Nu exista un plan clar de identificare și inventariere a florei și faunei. Nu exista un program de cercetare științifică a plantelor și animalelor din zonele protejate.
„Lipsa de organizare și coordonare a activității specifice domeniului biodiversitate constituie o deficiență majoră de management generată de lipsa de preocupare, neimplicare a directorului.”
Dacă acest raport ar fi fost făcut public, sigur Romsilva nu ar mai fi administrat acest parc. În document se arată că nerespectarea planului de management reprezintă contravenție și poate aduce prejudicii financiare Regiei. Bugetele Administrației au fost întocmite fără o fundamentare prealabilă a cheltuielilor și veniturilor. Se mai arată că directorul Stratulat nu înțelegea cum funcționează bugetul pentru a asigura activitatea parcului și că achizițiile de bunuri și servicii s-au făcut cu încălcarea legii. Printre altele, Stratulat își decontase o cămașă și o pereche de pantaloni cumpărate de C&A ca fiind echipament de serviciu.
Tot în raportul Romsilva se arată că pe 28 iulie 2016 un ranger a informat Administrația parcului despre tăierea ilegală a unor arbori în zona de protecție integrală Șura Mare-Cioclovina-Piatra Roșie, dar nimeni din conducere nu s-a deplasat la fața locului. În zonă s-au dus polițiștii, pădurarii de la Ocolul Silvic Pui și reprezentanții Gărzii Forestiere. Au găsit 83 de arbori tăiați ilegal . Cu toate acestea IPJ Hunedoara susține că nu deține date despre asemenea ilegalități.
În august și octombrie același an, aproape 250 de arbori au fost tăiați ilegal tot în zona de protecție integrală, în pășunea Ponorici, proprietatea Asociației Composesorale Măgura Pui. Vinovații? Pădurarii de la Ocolul Silvic Pui, din subordinea Romsilva, care au demarat activitățile de tăiere fără să informeze Adminstrația parcului, se mai arată în raport. În aval de Peștera Șura Mare, zonă strict protejată, pe o lungime de câteva sute de metri s-au făcut lucrări de îndiguire a pârăului Ohaba, lucrări pentru care la Admnistrație nu exista aviz și nici solicitare de emitere acestuia.
În planul de management al Parcului se arată că autoritățile locale sunt reticente în ceea ce privește importanţa ariilor protejate de aici. Lipsa măsurilor coerente și a fondurilor pentru conservarea monumentelor istorice, precum și retrocedarea pădurilor ale căror proprietari nu știu să gestioneze fondul forestier duc la un impact negativ asupra mediului.
Romsilva ascunde dezastrul sub preș
Dimensiunea reală a dezastrului din Parcul Natural Cheile Grădiștei – Ciclovina nu se cunoaște. Asta pentru că, așa cum susține unul dintre rangeri, inspectorii Romsilva duși să vadă tăierile ilegale au renunțat să mai meargă pe teren pentru că ninsese și motivând că se tem de angajații Parcului. „Mă întreb cum a putut scrie și crede acest lucru delegatul RNP Romsilva? Cum să le fie teamă să meargă în teren cu noi, am bătut pe cineva? Ce vor să insinueze? Ei nu vor decât să-și acopere incopetența și nerealizarea activităților”, a explicat un ranger.
Inspectorii au concluzionat totuși că este nevoie de un control temeinic în 2017. „Având în vedere tăierile ilegale identificate se va analiza oportunitatea unui control de fond în fondul forestier care se suprapune parcului”, se arată în raportul aprobat de directorul general Pahonțu. Am solicitat Romsilva informații despre acest control. Răspunsul este uluitor: „În primul semestru din acest an, în fondul forestier care se suprapune Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina s-a efectuat control de fond, ocazie cu care s-au constatat tăieri ilegale de arbori în volum de 1,1 m.c. Nu au fost aplicate sancțiuni”.
Este incredibil cum Regia Națională a Pădurilor – Romsilva încearcă să ascundă sub preș dezastrul pe care îl gestionează. Oficialii Gărzii Forestiere Timișoara contrazic Romsilva, precizând că inspectorii instituției au găsit în 2017 aproape 90 de mc de arbori tăiați ilegal din păduri private în zona de protecție integrală a Parcului pe raza Ocoalelor Pui și Bănița. Paguba a fost de 23.000 de lei și au făcut plângere penală. Inspectorii au mai aplicat și patru sancțiuni de 9.000 de lei pentru problemele găsite în padurile proprietate a statului administrate de Ocolul Silvic Pui.
În 2016, Garda Forestieră a făcut controale după controale în urma cărora au găsit peste 320 mc de lemn tăiat ilegal în păduri private, dar aflate în zona de protecție integrală a parcului. S-au întocmit atunci trei dosare penale, dosare de care IPJ Hunedoara nu știe nimic. Paguba a fost de aproape 55.000 de lei. În 2016, cei de la Ocolul Silvic Pui au fost amendați cu 8.000 de lei.
Luna aceasta expiră suspendarea directorului Stratulat. Vor continua șefii Romsilva să-l țină în brațe? Probabil că da și nu ar fi prima oară. Pe de altă parte, ariile protejate sunt supuse tot mai mult presiunilor. Lemnul valoros de pe teritoriile acestora sunt o mană cerească pentru băieții deștepți din industria lemnului și susținătorii lor din instituțiile statului. Bunăoară, la Camera Deputaților există un proiect de lege, adoptat de Senat în octombrie 2017, inițiat de deputatul ALDE Dumitru Lovin, prin care se vrea ca ariile protejate din zonele unde au existat exploatări miniere să fie desființate. Motivul? În cazul în care vor exista noi concesiuni miniere, investitorii nu vor putea fi deranjați de activiștii de mediu și nu-și vor bate capul de grija speciilor protejate.