„Înseminare artificială” pe bani publici concepută de PSD

Mulți parlamentari au mintea odihnită. Și sunt plătiți pentru asta. De plictiseală fac proiecte de lege scrise în batjocură. Unul dintre acestea se numește:  Propunere legislativă privind înseminarea artificială umană şi sporirea natalităţii.

Cu gândul la serile romantice de iarnă, la trosnetul lemnelor care ard în șemineu, un deputat s-a gândit că ar fi bine să contribuie la sporirea natalității. Și nu prin metoda clasică, ci printr-un proiect de lege, conceput atât de bine spre sfârșitul lui 2017 încât cei din Consiliul Legislativ s-au luat cu mâinile de cap.

Textul este plin de erori gramaticale și chiar titlul arată că autorul a împreunat ideea de inseminare artificială cu cea de însămânțare, rezultând înseminarea artificială. Autorul este Marius Sorin Ovidiu Bota, contestatar al celor care demonstrează împotriva legilor Justiției, fost senator, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și medaliat de Ion Iliescu cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Cavaler, inginer și specialist în vânzări, Bota a reușit să-i facă pe 21 dintre colegii săi din PSD să semneze propunerea legislativă. Practic, cei 22 doreau ca „însminarea artificială umană să fie susținută financiar de stat și a 2-a oară în cazul în care prima dată eșuează” și propuneau reduceri fiscale pentru mame.

Șase femei s-au încumetat să semneze propunerera legislativă de „însminare”:

  • Tudorița Rodica Boboc, fost referent bancar, profesor de cultură civică, tehnician de ocol silvic și consiler județean la Vrancea;
  • Alexandra Corina Bogaciu, aleasă la Ilfov, este licențiată din 2013 a Facultății de Științe economice – Universitatea Hyperion și înrudită cu Florin Pandele, soțul Gabrielei Firea. A lucrat ca operator calculator și director de marketing la firma părinților;
  • Cristina Burciu de la Cluj a lucrat și ea prin bănci până să își dea seama că e mai bine la stat și a fost director la Compania de Apă Arieș din Turda;
  • Căruceru Aida Cristina a fost consilier parlamentar al fostului ministru al Educației, Liviu Marian Pop, cunoscut pentru dragostea sa față de limba română; A mai lucrat în aceeași funcție și pentru fostul deputat Mihai Sturzu, mai cunoscut pe când forța muzica la formația Hi-Q;
  • Daniela Oteșanu a fost responsabilă cu managementul integrat al unei firme de turism care aparține Blocului Național Sindical.
  • Elvira Șarapatin este profesoară de colegiu tehnic și fost consilier județean la Gorj.


Pentru vizualizarea integrală a graficului, apăsați pătratul din stânga al imaginii. Fiecare săgeată are menționată deasupra ei legătura dintre entități. Mai multe detalii despre fiecare deputat se pot vizualiza apăsând fotografia acestuia. Săgeata din stânga centrează graficul.

Colegii lor de parte bărbătească au meserii foarte apropiate de domeniul fertilității:

  • Dragoș Bârlădeanu făcea revista presei pentru baronul Marian Oprișan, fost șef al Consiliului Județean Vrancea, până când a ajuns vicepreședinte al instituției;
  • Aurel Căciulă, bunic. A fost prelucrător prin așchiere la Bârlad și apoi viceprimar la Huși;
  • Viorel Chiriac, fost mecanic de locomotivă, director la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, jurist și vicepreședinte al CJ Brașov;
  • Vasile Cocoș, economist, fost viceprimar al municipiului Râmnicu Vâlcea;
  • Cornel Itu, subinginer, absolvent al Facultății de Mecanică – Secția Deformări plastice și tratamente termice, președinte de onoare al Clubului Sportiv Unirea Dej;
  • Sorin Lazăr, inginer, fost vicepreședinte al Autorității Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituție atât încercată de DNA;
  • Călin Matei, fost șef la CJ Maramureș și actual vicepreședinte al Federației Române de Rugby, știe cum e cu împinsul la grămadă;
  • Iuliu Nosa, fost șef de șantier, director la firmele municipalității din Zalău, primar și șef al CJ Sălaj;
  • Mihai Popa, inginer de automatizări, avocat, consiler local la Făgăraș, vicepreșdinte CJ Brașov;
  • Ștefan Ovidiu Popa, economist, consilier juridic, consilier județean la Vâlcea, mediator, secretar și șef de instituţie financiară nebancară pentru pensionari;
  • Ioan Sorin Roman, fost procesator de zahăr, primar al comunei bihorene Cefa, doctorand la științe socio-umane;
  • Gheorghe Șimon, inginer, fost consilier local, județean și actual vicepreședinte al CJ Maramureș;
  • Angel Tîlvăr, profesor specializat în limbi străine, s-a axat pe studii la SRI, traseist politic, doctor în științe umaniste;
  • Cătălin Zamfira, fost consilier local al Primăriei Capitalei, om de bază al lui Pandele, fost consilier local la Voluntari. Nu are nimic. Doar un credit;
  • Eugen Neață, fost ajutor de șef de post a ajuns în zece ani șef Birou Investigarea Fraudelor – IPJ Vâlcea, apoi șef al IPJ, director în MAI, consilier primar Râmncu Vâlcea și vicepreședinte al Corpului Național al Polițiștilor. Este expert dezvoltare bază documentare ştiinţifică în domeniul managementului strategic al afacerilor interne.

Bătaia de joc în care a fost conceput pe cale naturală acest proiect arată respectul pe care deputații semnatari îl au pentru instituția în care lucrează și pentru cei care i-au ales.

Acest așa-zis proiect a primit, cum era firesc și de așteptat, un aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, care a considerat că „atât expunerea de motive, cât și propunerea legislativă sunt redactate incomplet și imprecis, precum și într-un limbaj impropriu actelor normative”.

Nu se prevede care este motivul actului normativ, impactul socio-economic, costurile și mai mult „unele prevederi nu se corelează cu reglementările în materie din alte acte normative”.

Textul nu este formulat clar, fluent și inteligibil, are dificultăți sintactice și pasaje obscure, nu este scris într-un limbaj juridic, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie.

Practic, prin acest vot negativ Consiliul Legislativ nu face decât să confirme că în Camera Deputaților se lăfăie mulți analfabeți funcțional. Deputații ar putea la fel de bine să propună și un proiect de insemințare naturală.

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

Comentarii