Șeful Poliției Rutiere din județul Brăila nu poate justifica câteva zeci de mii de euro. Tatăl polițistului, fost primar, actual consilier local, a avut de-a face acum câțiva ani cu inspectorii Agenției Naționale de Integritate. Aceștia ar trebui să verifice și neconcordanțele din declarațiile de avere tatălui, dar mai ales din ce bani i-a făcut cadou fiului 10.000 de lei.
Agenția Naționale de Integritate – ANI a sesizat Curtea de Apel Galați pentru faptul că Virgil Bogdan Zotoi, șeful Poliției Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului – IPJ Brăila, nu a putut justifica aproape 136.000 de lei. Instanța va demara o acțiune de control împotriva ofițerului și va avea în vedere și explicațiile acestuia trimise inspectorilor ANI. Chiar în ziua în care ANI făcea publică investigația sa, ofițerul a fost avansat, conform presei locale, de la Serviciul Rutier la cabinetul șefului IPJ.
Poliția Rutieră din Brăila a fost zguduită de un imens scandal în 2015 când 26 dintre subalternii lui Zotoi au fost acuzați că luau mită. Numele comisarului-șef Zotoi a fost vehiculat și în câteva stenograme apărute în presă legate de mușamalizarea unui accident rutier din 2014. Verișoara sa este procuror în cadrul Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Brăila și fost procuror DIICOT care s-a ocupat de dosarele lui Omar Hayssam.
Calcule simple și cadouri de 17.000 de euro
Premierul Tudose, și el brăilean, a declarat acum câteva luni că nu-și ține banii în bancă pentru că a avut o experiență neplăcută. „Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”, a spus prim-ministrul făcând referire la sistemul bancar. Dacă banditul brăilean Terente, poreclit Regele Bălților, era mai generos decât sistemul bancar, numai Tudose știe.
Comisarul-șef Zotoi nu a avut aceleași probleme cu premierul și și-a ținut firfireii în bancă ca aceștia să facă pui. Dobânzile nu sunt mari, însă un simplu calcul ne arată că Zotoi trebuia să aibă în conturi sume serioase pentru a primi dobânzile declarate. Sume mult mai mari decât cele pe care le-a menționat în declarațiile de avere. Și cine completează un asemenea document știe că nu poate scrie neadevăruri, pentru că poate fi acuzat de fals în declarații, conform Codului Penal.
În declarația de avere din 2017, Zotoi menționează că are puțin peste 50.000 de lei într-un depozit bancar, un card de credit de 18.000 de lei și un mizilic de aproape 2.600 de lei în contul curent. Comisarul-șef de la Rutieră a precizat că a încasat de la Raiffeisen Bank o dobândă de 305,87 de lei pentru un cont de economii. Banca are pe site-ul ei un calculator on-line, așa că am făcut câteva operații aritmetice. Pentru a primi cei 305,87 lei anual, Zotoi ar trebui să aibă în contul de economii 182.000 de lei dacă primește salariul la aceeași bancă și 364.000 de lei dacă nu. Niciuna dintre sumele acestea nu apar în declarația de avere.
Am aplicat aceleași calcule și pentru anii precedenți în care polițistul Zotoi a menționat că dobânzile bancare. Sumele pe care ar trebui să le aibă în conturi diferă, așa cum am precizat, fiind condiționate de primirea salariului la banca respectivă. În 2016 dobânda era de 1.383 de lei, ceea ce înseamnă un cont de economii fie de 800.000 de lei, fie de 1.650.000. În acel an, Zotoi declarase un depozit bancar de 40.000 de lei, un card de credit de 12.000 și un cont curent de aproape 10.000.
În 2015, dobânda provenea dintr-un depozit bancar și era de aproximativ 2.400. Același calcul online arată că pentru această dobândă depozitul bancar ar fi trebui să fie de 470.000 de lei sau de 560.000 de lei. În 2015, polițistul Zotoi a deschis un depozit bancar, dar de numai 140.000 de lei, iar bani în contul curent nu erau decât 2.200 de lei.
În 2014, veniturile din dobânzile la depozit erau de 1424,75 lei, ceea ce ar fi însemnat un depozit de 285.000 de lei sau de 340.000. Trebuie menționat că în declarația de avere din același an, apare menționat un depozit bancar de aproape 137.000 de lei deschis în 2013. 135.000 de lei puteau proveni din vânzarea unui apartament de 53 de mp din Brăila pe care și-l cumpărase în 2004. O analiză atentă a declarațiilor sale de avere arată că șeful de la Rutieră avea două depozite bancare, unul deschis în 2013 și unul în 2015, sumele fiind diferite.
Soacra are gura mare, se știe. În cazul lui Zotoi, a avut și punga mare și a dăruit familiei ofițerului de poliție mai bine de 15.000 de euro în trei tranșe diferite. Mizilic, pe lângă cei 10.000 de lei pe care Zotoi tatăl i-a dat și el cadou acum fiului acum câțiva ani, un sfert din salariul anual de atunci al șefului de la Rutieră.
ANI, prietena familiei
Dacă un simplu calcul matematic a dovedit că polițistul Virgil Bogdan Zotoi nu putea primi sumele declarate ca dobândă din banii pe care-i avea în conturi, alta e povestea lui Neculai Zotoi, tatăl comisarului-șef.
În aprilie 2010, ANI a constatat că Neculai Zotoi s-a aflat în stare de incompatibilitate timp de aproape opt luni pentru că fusese în același timp consilier local și directorul unei instituții publice. Pentru că era manager nu era comptabilil cu cel de ales. Neculai Zotoi a contestat ancheta ANI și într-o primă fază a câștigat procesul, dar l-a pierdut la Curtea Supremă. Jalba a venit la inspectorii ANI chiar de reprezentanții Primăriei Bărăganul, unde Neculai Zotoi fusese primar și vice-președinte al Biroului permanent al PD-L Brăila.
În 2008, Neculai Zotoi a pierdut alegerile și s-a mulțumit cu funcția de consilier local. A candidat fără succes pentru un loc în Camera Deputaților. În 2012 era directorul Camerei Agricole a Județului Brăila de unde lua 22.000 lei lunar. Bani buni pentru zile negre, căci în 2016 îl găsim pe pensionarul Neculai Zotoi candidând din nou la primărie, pe listele partea PMP. N-a reușit și este doar consilier local cu o pensie de 1.400 de lei.
Declarațiile de avere completate de-a lungul timpului ar trebui să dea de muncă inspectorilor ANI. În aprilie 2008, pe când era încă primar, Neculai Zotoi trecea la rubrica terenuri un teren intravilan în Bărăganul de 1.340 mp cumpărat în 1999, o casă de locuit în comuna Bărăganul cumpărată în 2004 și un apartament în Brăila de 61,85 mp achiziționat tot în 1999. În schimb, în declarația din octombrie 2008, când a candidat pentru deputăție, a apărut din pământ un teren de 20.000 mp moștenit de soție în 2007, teren pe care a uitat să-l menționeze când era primar.
În aprilie 2016, când a candidat din nou la primărie, au apărut tot din pământ: un teren agricol de 3,5 hectare moștenit în 2000; un teren intravilan de 1.500 mp și o casă cumpărate în 2001; un apartament de 65 mp din Brăila, cumpărat în 1997. Nici măcar o vorbă despre ele în declarația de avere din 2008.
În 2012, pe când era la director la Camera Agricolă, suprafața terenului moștenit, de data aceasta în 2010, era 3,75 hectare. În declarațiile actuale de consilier local și președinte PMP, terenul moștenit în 2010 are numai 2,4 hectare. Neculai Zotoi a mai menționat în declarația de avere din 2012 un teren de 1.380 mp în Bărăganul și o casă de locuit cumpărate în 2007, precum și un apartament de 70 de mp în Brăila achiziționat în 2003. Nici măcar o vorbă despre ele în declarația de avere din 2008. La fel, nici măcar o vorbă despre firma Vinicos Trans Impex unde soția sa este asociat unic și administrator. Vinicos se ocupă cu intermedieri de tranzacții financiare și din 2011 până în prezent a funcționat în pierdere.
Ca fost primar, Neculai Zotoi a semnat mii de documente. În mod normal, trebuie să fi fost atent la tot ce semnează. Este greu de crezut că a semnat declarațiile de avere fără să fi știut ce el însuși a scris în acestea. Dar dacă a semnat ca primarul, cum spune proverbul, poate răspunde penal pentru fals în declarații.