România a renunțat în 2018 la cele mai multe dintre taxele consulare, însă nici acum nu se știe cum s-a ajuns la acele sume.

Câțiva parlamentari au simțit în 2008 că statul poate face bani de pe urma diasporei și au propus aprobarea în regim de urgență a unei Legii 198/2008 prin care se stabileau noi taxe consulare, fără însă a preciza cum s-a ajuns la un anumit tarif.

Multe dintre aceste taxe au fost eliminate în urma unei legi aprobate în 2018, însă modalitatea în care au fost calculate acestea rămâne un mister.

Am solicitat Ministerului Afacerilor Externe să explice cum s-au calculat tarifele pentru serviciile consulare. Conform Legii 198, a venit răspunsul.

Aprobată în toamna anului 2008, această nu lege nu precizează cum s-a ajuns ca un anumit serviciu consular să coste 30 de euro, iar un altul, cum ar fi renunțarea la cetățenia română, 600 de euro.

Inițiatorii legii 198/2008 au fost nouă parlamentari PNL: deputații Valeriu Gheorghe, Gheorghe Adrian Miuţescu, Dan-Ştefan Motreanu, Adrian George Scutaru, Horea-Dorin Uioreanu și senatorii Puiu Haşotti, Teodor Viorel Meleşcanu, Norica Nicolai, Şerban-Cezar Strătilă.

Unii dintre ei, cum ar fi Hașotti sau Nicolai nu mai sunt în PNL. Uioreanu a fost condamnat definitiv în 2018 pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la spălare de bani. Meleșcanu este în prezent șeful MAE.

În expunerea de motive a propunerii legislative inițiatorii au susținut că legea „este imperios necesară pentru recalibrarea și adoptarea sistemului de taxe consulare”.

Parlamentarii menționau că de la aderarea României la UE și NATO, dar mai mai ales „ca urmare a formării diasporei tinere din spațiul iberic, din Italia și din Franța”, volumul, diversitatea și prestarea serviciilor consulare au suferit un proces rapid de transformare.

Ei au considerat că modificarea legislației în acest domeniu este o măsură care va îmbunătăți imaginea României „deoarece suntem priviți ca o țară care nu-și protejează cetățenii în dificultate”.

„Acest comportament de țară a fost și este reliefat de majoritatea publicațiilor europene”, se mai arăta în expunerea de motive.

Nicăieri, nici măcar un cuvânt despre cum s-a stabilit cuantumul acestor taxe.

În forma adoptată de Camera Deputaților se precizează doar că s-au abrogat alte prevederi legislative care reglementau aceste taxe. Atât.

Nici în forma adoptată de Senat nu se explică cum s-a ajuns la aceste tarife. În schimb, apare o anexă unde acestea sunt detaliate.

Cele mai multe dintre aceste taxe au fost eliminate în urma intrării în vigoare a Legii 117/2018.

Se mai percep taxe pentru servicii notariale, succesiuni, vize și pentru renunțarea la cetățenia română.

Pentru a nu mai fi cetățean român, o persoană trebuie să achite 600 de euro, cel mai mare tarif consular.

MAE admite într-un email trimis redacției că suma este mare pentru că este o procedură complexă, dar mai ales pentru că are un anumit caracter descurajator.

Cele mai multe state UE permit în prezent dubla cetățenie, iar cele care nu, tolerează deținerea celui de-al doilea pașaport.

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.