Parlamentarii noștri țin din tot sufletul să distrugă natura. Nu contează că România a semnat tratate internaționale și convenții pentru protejarea biodiversității, contează ca, prin tertipuri legislative, ce nu s-a distrus încă să poată fi distrus. Sub pretextul dezvoltării satelor învecinate ariilor protejate de interes internațional și național, se vor putea efectua lucrări de apă, gaz, electrictate etc.

Pe 3 octombrie 2017, Comisia pentru Dezvoltare Regională, Administrarea Activelor Statului și Privatizare din Senat a avizat favorabil propunerea unor senatori PNL de modificarea a regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Propunerea de modificarea a fost înregistrată la Senat pe 29 mai 2017, termenul pentru adoptare tacită fiind pe 27 noiembrie 2017. O lege adoptată tacit înseamnă că la finalul celor 45 sau 60 de zile de dezbatere a unui proiect de lege, acesta este considerat automat ca fiind adoptat și este trimis către camera decizională chiar dacă nu a fost dezbătut sau votat în termenul dat.

Unul dintre inițiatori, Marcel Vela, a cerut pe pagina sa de Facebook azi opinia celor care l-au ales legat de această modificare, deși el a depus proiectul de lege acum câteva luni. El susține că zeci de primării au probleme de investiții și de dezvoltare din cauza faptului că aceste localităţi au, integral sau parţial, suprafeţe cu arii protejate.Vela consideră că noua lege va îmbunătăți legislația ariilor protejate, dând în același timp posibilitatea comunităţilor să se dezvolte armonios, la fel ca şi celelalte, în special în infrastructură şi utilităţi.

Marcel Vela, la primirea Ordinului Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

”În prezent, din cauza cadrului legal restrictiv, în aceste zone unde sunt protejate flora şi fauna este aproape imposibil să faci o canalizare, spre exemplu, să racordezi la curent electric anumite locuinţe sau să faci investiţii de alimentare cu apă potabilă. Ceea ce este profund greşit, condamnând la subdezvoltare comunităţi care altfel ar putea creşte în armonie cu natura şi nu cu acces restricţionat la civilizaţie din cauza arealului şi zonei în care trăiesc. Lucrările de strictă necesitate trebuie exceptate din lista interdicţiilor pe care le presupune o zonă protejată, motiv pentru care iniţiez şi susţin această lege, deoarece binecuvântarea naturii trebuie să fie pentru toţi compatrioţii noştri un avantaj, nu o pedeapsă”, a explicat senatorul de Caraș- Severin.

Dacă acest proiect de lege va fi adoptat, este clar că tot ceea ce înseamnă arie protejată va dispărea. Unul dintre articole care urmează a fi modificat arată clar intenția inițiatorilor: În zonele-tampon, respectiv zonele de conservare durabilă și de management durabil este interzisă realizarea de construcții noi, cu excepția celor care servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităților de cercetare științifică, a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii de calamități naturale, ori a celor care prevăd modernizarea sau construcția unor rețele de alimentare cu energie electrică, gaz și apă destinate dezvoltării comunităților locale din zonă”.

Utilaje în zona de conservare specială Poiana Ponicovei, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Textul privind modernizarea apare în modificarea a 13 articole privind legea ariilor protejate. Și mai interesant este faptul că se pot scoate din circuitul silvic terenuri din ariile protejate naturale de interes național/internațional pentru lucrări de modernizare. Mai mult, în aceste zone protejate vor fi permise și activități de menținere în stare de funcționare a infrastructurii de transport și a celei de furnizare a utilităților publice existene, modernizare și construcții-investiții de rețele de alimentare cu energie electrică, gaz și apă, subterane sau supraterane destinate dezvoltării comunităților locale.

Cei 11 senatori PNL care sunt inițiatorii acestui proiect de lege sunt:

Vergil Chițac, proaspăt demisionar din partid, fost rector al Academiei Navale Mircea cel Bătrân din Constanța;

Ioan-Cristian Chirteș, fost șef al Direcției Silvice Mureș, dus în februarie 2016 la instanță cu mandat, în calitate de martor într-un dosar de corupție privind retrocedări de păduri;

Ioan Cristina, a lucrat la Astra Vagoane și CET Arad;

Leon Dănăilă, celebrul neurochirurg;

Eleonora-Carmen Hărău, hunedoareanca a cărei firmă a primit în această vară zeci de milioane de euro pentru lucrări în construcții din zona rurală a județului Timiș;

Siminica Mirea, cunoscută latifundiară din Olt, deține sute de mii de metri pătrați de teren și păduri;

Marius-Petre Nicoară, trimis anul trecut în judecată de procurorii clujeni pentru conducere sub influența alcoolului;

Mario-Ovidiu Oprea, fost inginer, brooker și absolvent de Drept, fost consilier local la Craiova și secretar al Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului și monumentor istorice din cadrul CJ Dolj;

Eugen Pîrvulescu, fost muncitor la Teleormanul SA, ajuns administrator de firme. Pe site-ul Senatului, la rubrica Biografie, nu apare nici măcar o informație despre senator;

Cornel Popa,  profesor de fizică și director de firmă, fost președinte al CJ Bihor;

Eugen Nazare Ţapu, inginer metalurgist, cunoscut în Neamț drept Mogulul POSDRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru implicarea firmei sale, trecută ulterior pe numele unor greci, în mai multe proiecte cu bani europeni în zona Moldovei;

Ion-Marcel Vela, baronet de Caraș-Severin, acuzat că își fila, folosind polițiști locali și aparatură de supraveghere, angajații pe când conducea Primăria Caransebeș.

Acești parlamentari consideră, așa cum arată expunerea de motive, că modul în care s-a aplicat legislația privind ariile protejate este un abuz asupra cetățenilor, comunitățile din preajma acestor arii protejate fiind condamnate la subdezvoltare, neavând apă, curent electric sau gaze.

Consiliul Legislativ a avizat și el favorabil propunerea legislativă, dar a făcut observația că mai există o propunere similară la Senat și a sugerat să fie analizat „în ce măsură activitățile de modernizare și construcții-investiții de rețele de alimentare cu energie electrică, gaz și apă, subterane și supraterane” sunt compatibile cu protejarea biodiversității și nu contravin prevederilor legale.

data-matched-content-ui-type="image_stacked"

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.