O solicitare de a realiza un interviu în decembrie 2018 cu un preot ortodox din Teleorman s-a finalizat cu includerea mea, a unui cameraman și a unui producător de film, ambii din Canada, pe lista neagră a Bisericii.

Nu știam că Biserica are o listă neagră. Am încercat fără succes să aflu de la Patriarhie ce condiții trebuie îndeplinite pentru a fi pe listă, dar și câte mătănii ar trebui să bat în cazul în care aș dori să fiu scos de pe aceasta.

Pe de altă parte, prelatul recunoaște că are doi șefi. Unul bisericesc, adică episcopul, și unul lumesc, un general din Ministerul de Interne.

Simeon Gabriel Palamaru este preot în Roșiorii de Vede. Știe multe detalii despre abuzurile sexuale asupra copiilor din apartamentele sociale, despre minorele de acolo forțate să se prostitueze, despre cine sunt proxeneții.

Am aflat de dumnealui în 2015 de la un ONG care se ocupă de victimele traficului de persoane în vederea exploatării sexuale.

Preotul Palamaru din Roșiorii de Vede. (Foto: WIMA – România, facebook)

Am vrut să discutăm cu preotul Palamaru despre cum se implică el personal și Biserica în această sensibilă chestiune.

Parohia unde lucrează preotul nu are enoriași, ci deserveşte strict Departamentul de Asistenţă Socială al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului și se ocupă doar de copiii instituţionalizaţi.

L-am sunat la sfârșitul lui decembrie 2018 să stabilim un interviu. După ce i-am explicat despre ce este vorba, preotul a fost imediat de acord.

Mi-a explicat telefonic ce grozăvii au loc în acele apartamente, însă l-am rugat să păstreze detaliile pentru camera de filmat.

Foarte amabil, preotul părea că abia așteaptă să ne spună ce și cum. Urma să mai ceară câteva aprobări.

„Am vorbit cu PS Episcop Galaction, în principiu este de acord, mai am un telefon de la șeful departamentului meu să primesc. Între timp vă rog să îmi spuneți mai exact pt cine lucrați, precum și numele colegilor din Canada, și unde lucrează. Cu stimă, gabriel+”, mi-a scris parohul într-un email.

I-am oferit informațiile, date despre compania care făcea documentarul și copii ale documentelor de identitate.

Șeful meu despre care v-am spus care este și general în MI îmi solicită pt raportul de activitate date concrete…deci să nu se supere dânșii și nici dvs…asta este procedura în cazuri atât de delicate legate de prostituția infantilă… Ținem legătura…mă puteți și suna…dacă sunt ocupat în momentele acelea vă rog să mă scuzați…”

Și s-a purces la verificări în urma cărora interviul cu preotul ne-a fost refuzat. Ceva l-o fi deranjat pe șeful preotului din Ministerul de Interne, din moment ce PS Episcop Galaction, șeful său bisericesc, fusese clar de acord cu interviul.

Motivația refuzului este uluitoare. Ni s-a reproșat că nu suntem transparenți, ci din contră am trezit suspiciuni pentru că nu venim din partea unei organizații creștine, pro-familie sau „altceva recunoscut pe plan internațional care se implică în combaterea traficului de persoane”.

„Pe de altă parte nu se poate dezvălui în chestuni atât de sensibile ca intimitatea și protecția minorilor din Centrele Teritoriale, procedura de implicare, filaj, supraveghere și interventie din partea departamentului nostru care lucrează în baza rapoartelor de activitate cu celelalte organe ale statului împotriva combaterii prostituției infantile”, a mai explicat preotul într-un email.

Practic, preotul recunoaște că Biserica are un fel de serviciu secret.

Mai mult, am fost acuzați că încercăm să aflăm care sunt procedurile de lucru ale Bisericii.

Când l-am contactat inițial pe preotul Palamaru, acesta avea vorba dulce. În mai puțin de două zile, el a trecut la amenințări.

Omul Bisericii mi-a atras atenția că „acest jurnalism de investigație pe care îl faceți în numele unor entități ca atare vă pune în o lumină neprielnică și dubioasă care poate atrage după sine alte acțiuni legale”.

„Așadar în baza înștiințării cererii dvs către noi de acordare a interviului (filmat) care este declinată pentru motivele expuse mai sus, numele dvs precum și al celorlalți doi vor intra în o bază de date ce va putea fi accesată de organele in drept ale țării și departamentele B.O.R. spre a se evita acest fel de colaborare evaziva și potențial periculoasă cu entități juridice lipsite de transparență”, a încheiat parohul.

„În atari condiții și pe un teren instabil ideologic și cultural…oricum prudența se dovedește cea mai bună…” preotul Palamaru.

Că am fost inclus, ca jurnalist, de către un preot al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului pe lista neagră a Bisericii nu este o problemă.

Problema este că aceeași episcopie l-a făcut popă pe un fost inspector cultural eparhial care căuta plăceri sexuale virtuale prin internet cafe-urile din Constanța.

În 2008 am publicat în Jurnalul Național articolul „Teologul pervers, răspopit de blogger” în care arătam cum un inspector cultural eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului și cadru didactic al Universității „Andrei Șaguna” din Constanța era în căutarea plăcerilor carnale în lumea virtuală.

Am asistat chiar la o mică inchiziție în care absolventul de Teologie Ionuț Vlădescu dădea socoteală mai-marilor Arhiepiscopiei.

„Ceea ce faci dumneata e sminteală și asta este mai grea decât păcatul”, i-a spus atunci arhiepiscopul Teodosie Tomitanul lui Vlădescu.

După apariția articolului, Vlădescu s-a prezentat de mână cu mama sa la redacție.

Femeia a plâns aproape în genunchi în fața șefilor mei de atunci care au decis să șteargă articolul de pe internet și implicit orice urmă a destrăbălării virtuale a inspectorului eparhial.

Ulterior, Vlădescu a plecat din Constanța și s-a oprit tocmai la Iași la Universitatea „Petre Andrei” unde este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

Ionuț Vlădescu, alături de Traian Băsescu

El predă psihologia educaţiei, pedagogie, metodologia cercetării și psihologia copilului și este membru al Asociației Psihologilor Școlari.

Cunoscut pentru viața sa amoroasă tumultoasă și problemele matrimoniale, Vlădescu a fost hirotonisit în 2010, chiar de Crăciun, în cadrul Episcopiei Alexandriei și Teleormanului.

Episcopul Galaction i-a dat chiar o adeverință în care menționează că popa Vlădescu nu a comis nicio condamnare bisericească, deci poate sluji cele sfinte.

Ani de zile, bloggerul care l-a dat în vileag, dar și eu, am primit amenințări din partea unor apropiați ai lui Vlădescu.

„Dacă nu te potolești cu criticile, te asigur eu prietene că o să te potolească alții. Ai grijă că ai zile numărate. Până la pr. Ionuț va trebui întâi să vb cu noi și să te cunoaștem noi, să vedem cne ești tu să faci așa. Și îți dau cuvântul de onoare că îl vom găsi noi și pe acest A. Mogoș să vedem el ce menire are să facă reportaje despre oameni.”

Tot de la Episcopia Alexandriei și Teleormanului a plecat în SUA și preotul Iulian Vasile Ilie, căutat de Poliția Română.

Adevărul a publicat în ianuarie 2019 o anchetă în care a arătat că popa Ilie este un infractor, fiind condamnat definitiv în 2016 la zece ani de închisoare pentru înşelăciune şi spălare de bani în formă continuată.

Enoriaşii de la biserica din California unde slujea acesta au declarat pentru sursa citată că preotul s-a prezentat în 2015 și le-a spus că a slujit şi în România la „mai multe parohii din Alexandria“.

„Ilie Iulian Vasile a fost cleric în cadrul Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului pentru câteva luni (în parohia Crângu) după care a solicitat transferul la o parohie din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din America. A primit toate aprobările legale şi în 2015 a ieşit de sub jurisdicţia Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului“, au explicat pentru Adevărul reprezentanţii episcopiei.

Biserica colcăie de preoți cu apucături ciudate, infracționale, dar te pune în schimb pe lista neagră dacă vrei să faci un interviu despre faptele bune pe care le face.

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.