O companie a statului cu mari probleme financiare a primit permisiunea guvernului să distrugă 17 hectare de pădure pentru a extrage cărbune dintr-o exploatare care trebuie să se închidă în 2026. Compania a plătit 2,3 milioane de euro pentru arborii ce urmează a fi tăiați.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) a luat ființă în 2012 ca urmare a fuziunii dintre Complexul Energetic Craiova S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., Complexul Energetic Turceni S.A. şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A., primele trei companii având ca obiect de activitate producerea şi furnizarea de energie electrică, iar ultima, extracţia şi prepararea cărbunelui inferior, transportul şi comercializarea acestuia.

Acționarii majoritari ai CEO sunt statul român prin Ministerul Energiei cu 77,15% și Fondul Proprietatea cu 21,55%.  Potrivit informațiilor de pe propriul site, CEO are 12.263 de angajați, dintre care aproape 7.500 în activitatea minieră, termocentralele companiei fiind alimentate în proporție de 99,5% cu lignit din nouă cariere. Lignitul este un cărbune inferior cu o putere calorică mică, în comparație cu antracitul, huila sau cărbunele brun.

POLUAREA aerului provoacă zeci de mii de morți premature în România

CEO asigură 22 – 24% din producția de energie electrică din România și operează patru termocentrale învechite: Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova. A cincea, cea de la Chișcani, nu este funcțională. Termocentralele necesită investiții costisitoare pentru întreținere și mai ales pentru respectarea legislației de mediu.

Într-un document al Comisiei Europene se arată că CEO înregistrează costuri mai ridicate decât cele ale concurenților care nu utilizează combustibili fosili. Începând din 2014, societatea a înregistrat pierderi din exploatare în fiecare an, excepție făcând 2017. Valoarea cumulată a acestora era până în 2019 de 814,5 milioane de euro.

Costurile mari de exploatare se datorează și faptului că termocentralele sale poluează foarte mult, compania fiind nevoită să cumpere certificate verzi. „Creșterea costurilor de exploatare ale societății din cauza certificatelor de emisii de CO2 (31 % în 2018 și 39 % în 2019) exacerbează lipsa de competitivitate structurală a producției de energie pe bază de lignit în comparație cu alternativele fără emisii de dioxid de carbon”, se arată în documentul Comisiei Europene.

Pe de altă parte, Guvernul României estimează că pierderile CEO în 2021 vor fi de 704.089.000 de lei, aproximativ 147.000.000 de euro, anul trecut acestea fiind de aproape 940.000.000 de lei.

În februarie 2020, Guvernul a acordat CEO un ajutor de 251 milioane de euro, practic, un împumut necesar pentru salvarea companiei aflată în dificultate economico-financiară. Ajutorul a fost autorizat de Comisia Europeană. CEO avea obligația ca în termen de șase luni să ramburseze banii, în caz contrar România trebuia să trimită la Bruxelles un plan de restructurare al companiei.

Cum era de așteptat, banii nu au fost returnați, astfel că autoritățile de la București au fost nevoite să întocmească un plan de restructurare ale cărui costuri sunt estimate la aproximativ 3,5 miliarde de euro. Statul român va contribui cu aproape 1,33 miliarde de euro, 711 milioane de euro vor veni din Fondul de modernizare al UE, iar compania va fi nevoită să investească 1,5 miliarde.

Accidente de muncă la o carieră din Gorj. Cabina unui excavator, smulsă de un val de pământ

Acest plan, trimis la Comisia Europeană pe 4 decembrie 2020, a fost unul făcut pe genunchi, pentru că oficialii europeni și-au manifestat reticența în ceea ce privește fezabilitatea sa. Ca urmare, Comsia Europeană a demarat pe 5 februarie 2021o investigație pentru a decide dacă ajutorul de stat primit de CEO respectă regulile UE referitoare la companiile aflate în dificultate. Oficialii europeni au explicat că au dubii legate de acest plan pentru că autoritățile române nu au explicat de fapt cum își va reveni financiar CEO până în 2025, așa cum promitea Bucureștiul.

Planul întocmit de guvern prevede măsuri de protecție a mediului, inclusiv închiderea a cinci mine, producția de lignit urmând să scadă până în 2026. CEO promitea că va folosi lignit până în 2022, apoi va trece treptat la alte surse de producere de energie, cum ar fi energia fotovoltaică și energia hidroelectrică. Comisia Europeană a constatat că extracția lignitului va crește de fapt până la sfârșitul anului 2024 și va scădea sub nivelul din 2020 doar începând cu 2026.

Prioritatea Guvernului, se arată în documentele Comsiei, este asigurarea viabilității CEO prin accelerarea investițiilor necesare în capacități de producere a energiei pe bază de surse regenerabile de energie și gaze naturale, nu prin exploatarea lignitului.

Cu toate acestea, în ședința din 28 aprilie 2021, Guvernul a adoptat o hotărâre privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, fără compensare, de către CEO a unui teren cu o suprafaţă de 17,0357 ha, în vederea realizării obiectivului de utilitate publică și de interes național „Continuarea lucrărilor miniere în perimetrul de licență al UMC Tismana – Tismana I”.

Terenul forestier, pădurea din zona Strâmba aflată lângă orașul Turceni, este proprietate privată a CEO dobândit prin cumpărare, iar serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul Silvic Târgu Jiu din cadrul Romsilva.

„Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului se face cu defrişarea vegetaţiei forestiere. Societatea a achitat taxa pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier național în valoare de 10.819.051,94 lei, cu ordinul de plată nr. 35008 din 15.07.2020”.

Tăieri record de păduri în perioada stării de urgență!

Planul de restructurare a CEO trimis la Bruxelles a fost criticat de Greenpeace care susține că Guvernul și CEO nu fac altceva decât să mențină depedența de cărbune a României cu efecte asupra mediului, sănătății și cu mari costuri sociale.

Printr-o Ordonanță de Urgență de la sfârșitul lui martie 2021, CEO a mai primit un împrumut de în valoare de 241,4 milioane euro pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020. Această sumă a fost suplimentată pe 15 aprilie 2021 cu 664.106.000 de lei deoarece compania nu avea bani să cumpere aceste certificate.

Dacă o companie poluează mai mult decât are voie, trebuie să achiziționeze aceste certificate, în caz contrar se plătește o amendă de 100 euro/fiecare tonă de dioxid de carbon emisă. Banii plătiți de CEO pentru poluare se regăsesc în taxele impuse tuturor românilor.

De fapt, Guvernului îi este teamă de posibilul impact social prevăzut în planul de restructurare, reducerea sau redistribuirea personalului cu 41%. O bombă socială pe care încearcă în fel și chip să o dezmorseze, dar nu ia în considerare impactul asupra sănătății oamenilor din zonă din moment ce permite unuia dintre cei mai mari poluatori să defrișeze 17 hectare de pădure pentru o carieră de lignit ce urmează a fi închisă în cinci ani.

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?