Prințul de două parale acuzat că a omorât cel mai mare urs din Carpații românești este doar vârful aisbergului unei afaceri pe cât de profitabile pentru cei de la patul puștii, pe atât de păguboasă pentru ecosistem. O afacere susținută și fățiș, și din umbră de politicieni.

Guvernanții, inclusiv Tánczos Barna, ministrul Mediului și dușman declarat al urșilor, aruncă minciuni peste minciuni în legătură cu urșii împușcați. Declarațiile ministrului făcute după împușcarea ursului Arthur de către un prinț austriac de Liechtenstein au fost zeflemitoare.

În martie anul acesta, înainte ca prințișorul occidental să ajungă în presă pentru isprava lui, medicul și scriitorul Nicolae Dărămuș, unul dintre cei mai influenți activiști de mediu, scria că „de dragul banilor și goalei mândrii, se pregătește iarăși o crimă ecologică în Carpați”.

„Prin vânătoarea comercială, cea de trofee, nu sunt uciși presupușii urși gunoieri sau cei care sunt nărăviți la șeptel și la gospodării, de regulă urși mici, ci exemplarele mari, „capitale”, cum le spun vânătorii, se săvârșește un atentat cu arma asupra vigurozității genetice a speciei, adică selecție negativă”, explica Dărămuș care atrăgea atenția asupra lașității interesate a „specialiștilor” silvicultori, asupra nulității Colegiului Cinegetic de la Brașov sau codului de etică cinegetică.

În fotografia de mai jos îl puteți admira pe fostul președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Profesioniști – AGVPS în perioada 1990 – 2017, Neculai Șelaru (al doilea din stânga), cel care și-a pus degeaba juristul, în urmă cu mai bine de un deceniu, să mă dea în judecată pentru că i-am șifonat imaginea în urma unor articole despre vânătoare. În dreapta, puteți admira o penibilă Artemis/Diana. În prezent, AGVPS este condusă de celebrul „Altă întrebare”.

Pe vremuri, urșii din Harghita și Covasna aveau un mare prieten, László Szabo, Dumnezeu să-l ierte. Am umblat cu el munții zonei și mi-a arătat toate tertipurile prin care se puteau vâna urșii. Era un dușman declarat al Abies Hunting, o firmă specializată în vânătoare, deținută inginerul silvic Árpád Sárkány.

„Academia Cațavencu” scria în 2004 că tatăl patronului Abies Hunting a fost șef de vânătoare pentru Ceaușescu, vestit pentru plăcerea de anihila urși valoroși. Abies Hunting a fost principalul client al PSD la vânători pentru ștabi și primea de la Regia Națională a Pădurilor aproximativ 85% din cotele de urs aprobate”, potrivit sursei menționate. În 2008, Abies Hunting a donat la PSD numai 3.000 de lei.

„Din cauza situației tulburi din Asia și Africa, pe fondul atacurilor teroriste, americanii se îndreaptă către România. Aici pot vîna două specii importante: capra neagră și ursul.” (Árpád Sárkány, Evenimentul Zilei, 2003)

Árpád Sárkány, care organiza partide de vânătoare la urs pentru fostul rege al Spaniei Juan Carlos (prințișorul e un mizilic pe lângă un cap încoronat), este un foarte bun prieten al ministrului Mediului Tánczos Barna. Juan Carlos a împușcat într-o singură partidă de vănătoare cinci urși.

În fotografia de mai jos, publicată de Nicolae Dărămuș, îi putem admira pe ministrul Mediului Tánczos Barna, Árpád Sárkány și Róbert-Eugen Szép, secretar de stat în Ministerul Mediului unde este responsabil cu biodiversitatea.

Acum, că am ajuns la biodiversitate, Abies Hunting a fondat alături de alte firme Asociația „Uniunea Profesională a Biodiversității”. Accentuez: PROFESIONALĂ. Scopul declarat al acesteia este „promovarea și sprijinirea activităților economice legate de valorificarea durabilă a resurselor cinegetice si piscicole aflate pe teritoriul României”.

Observați cum crima ecologică este acoperită de vorbe meșteșugite? Valorificarea durabilă! Președintele acestei asociații este un alt prinț, Dimitrie Sturdza, om de afaceri și filantrop.

Întâlnirea din fotografia de mai sus a avut legătură directă cu vânătoarea de urși mari, valoroși ca trofeu, destinați vânătorii pe valută. „Sub pretextul pagubelor produse de urși, nu se împușcă urșii cu adevărat nărăviți la carnea șeptelului și la gospodării, de obicei urși mici sau slăbiți de bătrânețe, ci exemplarele mari, viguroase, nădite în codru, asupra cărora se trage din „garsonierele” plasate în desișuri”, a scris Nicolae Dărămuș,

Cât am colindat cu László Szabo, mi-a arătat astfel de „garsoniere”. Practic, niște mici foișoare unde urșii sunt nădiți cu cai și vaci moarte spânzurate de copaci. „Maestrul ” vânător stă pitit în căbănuță și, când vine ursul, poc-poc. Gata!

Unii urși sunt împușcați, așa cum se vede și în fotografia de mai jos, în timp ce vin să mănânce porumb pus zile în șir de către administratorul unui fond de vânătoare din Harghita. Firma care a găzduit „ursuciderea” este Focus Hunting, a spus Dărămuș.

Pe site-ul firmei se poate lesne observa îndemnul patronilor pentru străini: Veniți și vânați în Carpați!. Avem urși, râși, capre negre, lupi. Nu contează că toate aceste specii sunt protejate de lege!

Focus Hunting, numită inițial Camp Fish SRL, a fost înființată în 2006, în satul Dumbrăvioara din județul Mureș de către o tânără, pe atunci în vârstă de 22 de ani, Emoke Orsolya Zima, căsătorită Bordi. Firma are ca domeniu de activitate: alte activități sportive. Da! Pentru ei, uciderea jivinelor din pădurile României este un sport.

„Împușcarea ursului la troacă este infracțiune, chiar dacă vânătorul a avut autorizație. Adesea, în asemenea situații, victimei i se face alt „buletin”. Că a fost vânat, chipurile, la pândă la trecătoare, la dibuit, cum zice legea etc. Și se scrie că a fost „urs stricător”. Astea toate cu concursul tăcerii cumpărate a Gărzii Forestiere și a altor instanțe loco-regionale”, a mai explicat Nicolae Dărămuș.

Bietului animal îi atârnă limba, lângă troaca din care se hrănise liniștit seară de seară, noapte de noapte, sub ochii hulpavi de bani ai organizatorilor : gestionarul fondului si paznicul de vânătoare. Ambii „paznici” ai fărădelegii crimei (Nicolae Dărămuș)

„În lumina lanternei, ochii celui ucis scânteiază a moarte” (N.Dărămuș)

Luna martie este luna în care urșii sunt ademeniți la troacă și apoi uciși. „Bulgărele fărădelegii, al incriminării și uciderii ursului se rostogolește continuu în România. Prin aceste nădiri intense urșii sunt adunați într-un loc,  sosiți fiiind de pe mari suprafețe carpatice, din câteva județe învecinate, unde devin rari”, s-a revoltat pe bună dreptate Dărămuș.

Că șeful Mediului, Tánczos Barna, urăște din tot sufletul lui fauna României o demonstrează și faptul că instituția pe care o conduce a scos la licitație un caiet de sarcini pentru stabilirea cotelor de derogare la vânătoare pentru urs, râs și pisică sălbatică. Toate, specii protejate!

Derogările se fac, conform legii, numai în anumite cazuri particulare, așa cum se întâmplă în prezent pentru urs, de exemplu. Prin derogare se autorizează vânarea unui anumit exemplar care în mod repetat, prin obervații documentate, s-a dovedit a fi periculos pentru oameni și animalele din curte.

„Este ilegal să facă derogare pentru uciderea la grămadă, vânându-se de fapt pe alese exemplarele viguroase, nădite îndelung, și nu cele documentate ca periculoase. O asfel de propunere/decizie/„lege” este un atentat la biodiversitate, o crimă de mediu”, a mai spus Nicolae Dărămuș.

El a mai precizat că această derogare reprezintă „dovada că clica din Ministerul Mediului servește interesele unui grup restrâns de afaceriști puturoși, dar făloși, care trăiesc tâlhărind cu acte-n regulă darul natural al Carpaților, patrimoniul natural al României”.

Politicianul-vânător din România este, fără îndoială, cel mai aprig dușman al sălbăticiunilor, fie ele protejate, sau nu. Anul trecut, ministrul de Interne Marcel Vela pusese și el gând rău urșilor și lupilor. Gugulanul purtător de geacă de piele a inițiat o hotărâre de guvern prin care urșii și lupii erau catalogați riscuri naționale.

Vela și-a pus fiica, care nu are nici o pregătire în biodiversitate sau mediu, vicepreședinte la Agenția Naturală pentru Arii Naturale Protejate.

Colegul său de coaliție Tánczos Barna era în 2005 consilier local într-o comună din Harghita. În același an a fost numit președintele Agenției Domeniilor Statului, apoi secretar de stat prin diferite ministere până în 2012 când a fost ales prima oară senator. De când e prin parlament, a votat ca pădurile să fie protejate prin exploatare economică.

 

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?