Ancheta privind cel mai grav accident de muncă din ultimii 30 de ani din Danemarca, în urma căruia au murit trei oameni, iar alți șase au fost răniți scoate la iveală lipsa totală de siguranță la locul de muncă.
Tragedia a avut loc pe 26 noiembrie 2024 în timp ce acoperișul unui rezervor de biogaz, la care se turna încă beton, s-a prăbușit. Victimele au căzut în gol aproximativ 25 de metri. Alți români care lucrau acolo au scăpat ca prin miracol. Erau angajații unei firme din Belgia care îi trimisese la muncă în orașul danez Flemløse pe șantierul unei centrale de biogaz. Structura care s-a prăbușit a fost livrată de o firmă germană.
În articolul Danemarca | Rezervorul morții. Cauzele tragediei în care au murit doi tineri români au fost explicate unele dintre cauzele accidentului de muncă.
„S-au pișat pe siguranța oamenilor!”, a declarat pentru publicația Fagbladet 3F un expert. „Este o nebunie. Arată ca acele postere din anii 1930, în care muncitori stau pe schele la mare înălțime. Sunt extrem de furios și dezamăgit”, a spus directorul firmei beneficiare a lucrărilor.
Jurnaliștii danezi care anchetează cauzele tragediei de la instalația de biogaz din Flemløse, insula Fyn, au aflat că pe șantier nu s-au respectat normele de protecția muncii. Cine este vinovat pentru moartea lui Antoniu Rusaniuc, 20 de ani, și Adrian Semeniuc, 25 de ani, doi prieteni din comuna suceveană Moldovița?
►►► DANEMARCA | Muncitorii de la rezervorul morții, plătiți mult sub nivelul minim în construcții
„Siguranța este sub orice critică. Dacă structura nu s-ar fi prăbușit, s-ar fi putut întâmpla multe alte lucruri grave”,a afirmat Flemming Hansen, consultant pe probleme de mediu de muncă în cadrul 3F Byggegruppen, referindu-se la tragicul accident.
3F Byggegruppen este divizia din domeniul construcțiilor a sindicatului danez 3F (Fagligt Fælles Forbund) care reprezintă muncitori din mai multe sectoare, inclusiv construcții, transport și industrie.
Hansen, împreună cu Kent J. Nielsen, director adjunct și cercetător principal la Medicina Muncii din cadrul Spitalului Regional din Gødstrup, și Anton Helland Christiansen, consultant al 3F Byggegruppen, au analizat imaginile și materialele video, dar și informațiile pe care revista Fagbladet 3F le-a primit de la muncitorii supraviețuitori ai construcției rezervorului.
În această imagine, se poate observa un risc semnificativ ca muncitorii să cadă de pe pasarela pe care lucrează. Nu există niciun fel de balustradă de protecție, iar muncitorii nu poartă hamuri de siguranță. Echipa de muncitori lucrează pe plăci care par să nu fi fost încă înșurubate împreună.
►►► Cum contestați o amendă pentru parcare neregulamentară în Danemarca
„Se poate vedea că lucrează pe niște plăci care par doar așezate, fără a fi fixate. Și patru oameni se plimbă și lucrează fără niciun fel de protecție, într-o zonă unde există o cădere de cel puțin 10-15 metri”, a explicat Nielsen.
Toți cei trei experți sunt de acord că, dacă Inspecția Muncii ar fi fost prezentă pe șantier, ar fi emis imediat o interdicție de continuare a lucrărilor. „Este o încălcare gravă a legii și Inspecția Muncii ar fi dat o amendă mare dacă ar fi trecut pe acolo”, a adăugat Hansen.
Potrivit lui Hansen și Christiansen, plasa de siguranță ar fi putut, teoretic, să împiedice muncitorii să cadă de pe platforma galbenă. Ambii sunt însă de părere că lucrătorii de pe șantier ar fi trebuit să aibă o protecție mai bună împotriva căderilor de pe această platformă.
„Trebuie să existe un gard de protecție în jurul platformei pe care lucrează, iar dacă sunt acolo doar temporar, ar trebui să poarte centuri de siguranță. Plasa de protecție nu este suficientă”, a afirmat Nielsen.
În imagine, în spatele celor doi muncitori, se poate observa și un palet cu o grămadă de plăci de lemn. Dacă un palet cu plăci de lemn ar fi căzut, ar fi luat plasa de siguranță cu el. În fotografii se poate observa că două bucăți de lemn au căzut pe plasa de siguranță de sub platforma unde muncitorii lucrează.
„De asemenea, în colțul din stânga al imaginii, se poate vedea că o grindă lungă, de culoare roșie, este înclinată, ceea ce ar putea indica o slăbiciune structurală”, a precizat Hansen.
►►► Ce trebuie să faci dacă ai nevoie de ajutor medical de urgență în timp ce te afli în Danemarca
Supraviețuitorii accidentului, dar și cei care lucraseră anterior pe acest șantier, au explicat pentru Fagbladet 3F că pe șantier nu existau suficiente centuri de siguranță. „Erau doar trei hamuri de siguranță pentru cinci muncitori. Fiecare ham era proiectat pentru o persoană de maximum 100 de kilograme. Eu cântăream mai mult, așa că nu am putut folosi niciunul”, a spus Gavril Rusaniuc care supraviețuit tragediei.
„Asta înseamnă să te piși pe siguranța oamenilor. Este complet iresponsabil”, este părerea lui Flemming Hansen. „Echipamentul de protecție trebuie să fie potrivit fiecărui muncitor și să corespundă greutății sale”, a spus Christiansen.
Revista Fagbladet 3F a contactat Formtec, compania germană care a furnizat structura de cofraj, și Ferbeco, angajatorul belgian al muncitorilor români, pentru a răspunde la aceste acuzații privind lipsa echipamentului de siguranță.
Doar Formtec a răspuns până la ora publicării articolului. „Formtec nu a administrat șantierul și nu a fost responsabil pentru echipamentele de siguranță, așa că nu avem nicio informație despre acest aspect”, a transmis compania într-un răspuns oficial.
Jurnaliștii danezi au dezvăluit că Antoniu Rusaniuc a fost pus să facă suduri la structură fără experiență în sudură. Inspecția Muncii a criticat, de asemenea, calitatea sudurii într-un raport de control întocmit în urma accidentului mortal.
Această informație a fost prezentată celor trei experți. „Nu este de mirare că s-a ajuns la o tragedie. Dacă pui pe cineva fără calificare să sudeze o structură menită să suporte 750 de tone, dezastrul este aproape inevitabil”, explicat Flemming Hansen.
El a mai declarat că Inspecția Muncii ar fi trebuit să intervină imediat și să interzică turnarea betonului până la verificarea sudurilor dacă ar fi știut că un tânăr fără experiență în sudură era responsabil de suduri esențiale pentru structura acoperișului.
Într-un comentariu transmis revistei Fagbladet 3F, Formtec susține că sudurile criticate de Inspecția Muncii nu au fost realizate de muncitorii români cu care a discutat publicația. Dar imaginile și declarațiile martorilor arată contrariul.
„Din imagini este clar că au existat deficiențe și că siguranța muncitorilor nu a fost pusă pe primul loc”, a precizat Și Kent J. Nielsen.
Kurt Brusgård Poulsen, director și acționar majoritar al Flemløse Biogas, a declarat pentru Fagbladet 3F că este profund surprins de informațiile apărute și este șocat de dezvăluirile despre condițiile de siguranță ale muncitorilor români de pe șantierul său. El este unul dintre cei mai bogați fermieri din Danemarca.
Unul dintre aspectele care l-au impresionat cel mai tare este o fotografie în care muncitorii stau pe o pasarelă din interiorul rezervorului de beton, la peste 20 de metri înălțime, fără centuri de siguranță sau balustrade. „Dacă aș fi fost acolo, aș fi oprit imediat lucrările pe șantier. La fel ar fi făcut și consultantul meu în construcții. Este o nebunie. Arată ca acele postere din anii 1930, în care muncitori stau pe schele la mare înălțime. Sunt extrem de furios și dezamăgit”, a adăugat Kurt Brusgård Poulsen.
►►► Angajarea în Danemarca: Contract de muncă și alte documente necesare
Directorul Flemløse Biogas neagă că știa de problemele de siguranță și că a văzut muncitori lucrând la astfel de înălțimi fără echipament de protecție. „Sunt pur și simplu furios și dezamăgit de oamenii pe care i-am angajat să facă acest proiect. Ce au făcut este o mizerie totală! Este absolut inacceptabil! Nu am altceva de spus despre asta”, a mai precizat el. Kurt Brusgård Poulsen, directorul Flemløse Biogas, și-a exprimat revolta și față de situația în care a fost Antoniu Rusaniuc, aceea de suda fără să aibă experiență.
Cine este responsabil? Flemløse Biogas, în calitate de beneficiar al proiectului, a încheiat un contract cu compania germană Envitec pentru extinderea centralei de biogaz din Fyn. Firma germană, în calitate de antreprenor general, a subcontractat mai multe firme pentru execuția lucrărilor.
Compania germană Formtec, care a furnizat structura de cofraj pentru proiect, a transmis Fagbladet 3F că muncitorii români nu erau angajați direct de Formtec și că nu cunoaște exact tipul de muncă pe care aceștia îl efectuau pe șantier, în afară de lucrările de cofrare.
De asemenea, Formtec a precizat că nu era responsabilă pentru gestionarea șantierului sau furnizarea echipamentului de siguranță și că nu deține informații despre măsurile de protecție luate acolo.
Ferbeco, firma belgiană la care erau angajați muncitorii români, nu a oferit niciun comentariu, deși Fagbladet 3F a încercat să obțină un punct de vedere. Acesta este al doilea articol dintr-o serie publicată de revista Fagbladet 3F despre cel mai grav accident de muncă din Danemarca din ultimii 30 de ani.