Skip to content

Crucea de piatră. Șperț de milioane pentru salvarea caselor de perdiție

crucea de piatra

„Tovarășele care până ieri erau rușineau acestui cartier au hotărât să-i schimbe numele mistico-pornografic de Crucea de piatră în Victoria moralei proletare, iar ele să se încardeze în muncă, în fabrici și uzine, pe ogoare, pe șantiere, peste tot pe întinsul patriei noastre libere contribuind astfel la ridicarea ei către noi culmi de civilizații și progres”, spunea un comunist convins în filmul Crucea de piatră.

Aflată la intersecția dintre Calea Văcărești și Calea Dudești, în „felinarul roșu” al Capitalei damele erau pentru toate gusturile și buzunarele.

crucea de piatra
Zona Crucii de piatră. Fotografie din anii 1970.

„Mai bine-ți pierzi chilotul decât carnetul roșu. Partidul vrea să vă scoată din noroi”, zicea și Mache Puzderie, personajul interpretat de Gheorghe Dinică.

Se desființează «Crucea de Piatră», anunța cotidianul Fapta în 28 ianuarie 1945. Mai jos, textul integral al articolului:

Celebrul cartier „Crucea de piatră”, împotriva căruia au fost duse cele mai teribile campanii și care de peste 30 de ani constituie „ghimpele” acelui sector, se desființează.

Să fim înțeleși: se desființează casele de toleranță – nu imobilele. Până la sfârșitul lunei Ianuarie, casele de toleranță, cu inventarul viu sau mort, trebuie să se mute din Crucea de piatră întrʾun cartier periferic.

O comisune special desemantă (n.r. comisiune special desemnată) va alege cartierul periferic în care se vor muta pensionarele casei.

Codoșii „Crucei de piatră” se agită din cauza acestei măsuri: ei spun că, imobilele – în care urmează dă fie cazați sinistrați – fiind proprietatea lor, pot dispune de ele.

Și vor, anume, ca să desființeze casele de toleranță, dar să rămână în imobile. Autoritățile sunt hotărîte să îndeplinească până la sfârșitul lunei hotărîrile luate.

crucea de piatra

Numai că autoritățile nu au reușit, în cele trei zile rămase din ianuarie 1945, să îi trimită la periferie pe codoși și pensionarele acestora. Cineva a intervenit, ceea ce i-a intrigat pe gazetarii de la Fapta.

O lumină mohorâtă

Ei publicau în 15 februarie 1945 reportajul: Un scandal fără precedent. De ce nu au fost desființate casele de randez-vous? Cine a luat un șperț de câteva milioane.

„Guvernul a luat o măsură salutară pentru a desființa casele de toleranță atât din centrul Capitalei, cât și cele din Crucea de Piatră. Se dăduse o zi fatidică, pentru ca lacătele să fie puse la aceste case de perdiție!

Suntem informați că, totuși, nici un bordel, nici o casă de desfrâu nu a suferit rigrile (n.r. – rigorile) legii. Cei ce speculează „amorul tarifat” continuă să-și facă afacerile lor.

În acest reportaj vom desvălui adevărul asupra acestui scandal, care aruncă o lumină mohorâtă asupra unor polițiști.

Nu vrem să cuzăm (n.r. – acuzăm) pe nimeni. Dar, circulă cu insistență svonul că sʾa dat „șperț” pentru ca aceste case de desrâu (n.r. – desfrâu) să continue să funcționeze:

CINE SUNT PROFITORII AMORULUI TARIFAT

Exista în Capitală o coaliție a celor ce se ocupă cu traficul de carne vie. Majoritatea acestor traficanți sunt oameni cu situații precise, cari duc o viață dublă.

Este destul de elocvent cazul lui Ghică, negustor pe strada carol, și care are patru case de toleranță în Crucea de piatră. Dar casa lui Prejbeanu din Bul. Carol 30, o casă de lux, nu este o sfidare a bunului simț?

crucea de piatra

Galeria celor ce se ocupă cu acest trafic odios cari sunt cei mai buni conducători ai bolilor venerice, boli ce fac ravagii în rândurile muncitorilor și a tineretului în special, este nesfârșită.

Breia din str. Băcani, Gherase; marin G. Și ceilalți profitori ai amorului cu ora, sunt direct responsabili pentru tot ce se întâmplă tineretului nostru muncitor.

Sʾa luat o măsură de a se închide casele de toleranță. „Cineva” – nu știm încă cine –  a avut interes ca acest lucru să nu se realizeze. Cerem ca d. prefect al poliției Capitalei d. general Ghica, să aplice ordinul dat de d. general Rădescu, prim ministru, pentru desființarea caselor de perdiție.

Vrem să credem că nimeni nu are interes ca aceste focare de boli să continue să funcționeze.”

Fotografia principală reprezintă intersecția căilor Dudeşti şi Văcăreşti în perioada interbelică. Sursa: bucurestiivechisinoi.ro și Bucurestiul Secret.

Episodul XIV. Lumea pestriță de la Hotel Parc din Turnu Severin: soldați americani, prostituate, bișnițari și securiști