Cu toții am spus măcar o dată: „Mmm, arată delicios, vreau să gust!”. Asta pentru că, atunci când vine vorba de mâncare, nu doar gustul contează, ci și aspectul. De mii de ani, culoarea alimentelor și băuturilor joacă un rol esențial în alegerile noastre culinare. Paleta alimentară include nu doar culorile naturale, ci și nuanțe artificiale, imposibil de găsit în natură.
De peste un secol, producătorii din industria alimentară folosesc coloranți sintetici pentru a face produsele să pară mai proaspete și mai naturale. În alte cazuri, culorile sunt folosite pentru a face produsele mai atractive și distincte, precum băuturile albastre neon sau gustările roșu aprins.
Această practică nu a fost lipsită de controverse. De-a lungul decadelor, au existat reglementări stricte privind utilizarea coloranților.
►►► Consumul zilnic de multivitamine nu e benefic. „Promit prea mult și oferă prea puțin”
Impactul vizual asupra alegerilor alimentare
Potrivit Devinei Wadhera, specialistă la Universitatea de Stat din Arizona, vederea este primul simț care influențează decizia de a consuma un aliment:
„Prima impresie pe care o avem despre un aliment este vizuală. Pe baza culorii, facem o judecată rapidă.”
Încă din secolul al XIX-lea, producătorii de alimente știau că aspectul vizual era esențial pentru succesul unui produs. Coloranții sintetici au fost folosiți inițial pentru a compensa pierderea culorii în timpul procesării și pentru a face alimentele să pară mai naturale și mai proaspete. În timp, culorile vii au fost utilizate și pentru a face mâncarea mai atractivă, în special pentru copii.
Un exemplu este cel al mixurilor pentru prăjituri din anii ’50. Acestea simplificau prepararea deserturilor, iar producătorii au început să promoveze glazuri colorate pentru a le oferi gospodinelor posibilitatea de a-și exprima creativitatea, chiar și atunci când foloseau un amestec pre-preparat.
Cum învățăm să asociem culorile cu gusturile
Asocierile dintre culori și gusturi sunt învățate de-a lungul vieții, explică Wadhera:
„Facem conexiuni care ne influențează percepția. De exemplu, tortul este asociat cu zilele de naștere, iar înghețata cu momentele festive. La fel, culoarea ne face să ne așteptăm la anumite arome.”
Un exemplu clar este utilizarea culorii roșu intens pentru a sugera că un produs este picant. Multe chipsuri sau gustări „extra hot” sunt foarte roșii, deoarece producătorii vor să inducă ideea de intensitate a gustului.
Percepția culorii poate varia în funcție de context. Profesorul Charles Spence, de la Universitatea Oxford, oferă un exemplu interesant:
„Un lichid albastru într-un pahar de plastic dintr-o baie? Probabil o apă de gură. Același lichid într-un pahar de la bar? Poate un gin tonic amar.”
Chiar și cultura influențează percepția culorilor. Deși există variații regionale, un principiu este universal: culorile mai intense sunt asociate cu arome mai puternice.
►►► Ce nu ți se spune despre uleiul de palmier. De ce ar trebui să-l eviți
Culoarea influențează mai mult decât mâncarea
Culoarea nu afectează doar percepția alimentului în sine, ci și felul în care este servit. Wadhera menționează studii care arată că farfuria pe care este așezată mâncarea poate influența cantitatea consumată și preferințele pentru anumite produse.
„Mulți oameni nu sunt conștienți de aceste influențe. Judecăm automat mâncarea pe baza culorii, fără să realizăm acest lucru.”
Astfel, fie că vorbim despre un produs alimentar sau despre recipientul în care este servit, culoarea joacă un rol esențial în deciziile noastre de consum.