Corneliu Vadim Tudor, bișnițar de aparate video. La fiecare deplasare în Vest câștiga echivalentul a trei mașini

Corneliu Vadim Tudor, fostul parlamentar, europarlamentar, candidat la președinție și lider al Partidului România Mare, beneficia din plin de faptul că putea să se deplaseze în Occident cu diferite echipe de fotbal.

În dosarul de fond documentar D 000117 al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se află o notă de caracterizare a Tribunului, decedat în 2015, făcută de ofițeri de Securitate. (n.r. – erorile gramaticale aparțin celor care au întocmit documentul):

NOTA privind pe CORNELIU VADIM TUDOR

este născut la 28 noiembrie 1949 în București, fiul lui Ilie și Virginia, de naționalitate și cetățenie română, căsătorit, redactor la Agerpres, membru al P.C.R.

După absolvirea liceului „Mihail Eminescu” din București în 1967, a urmat cursurile Facultății de filozofie – secția sociologie – pe care a terminat-o în 1971, fiind repartizat la redacția ziarului „România liberă”, unde a funcționat pînă în iunie 1974. La 1 noiembrie 1975 s-a transferat la Agerpres unde funcționează și în prezent.

În perioada anilor 1981-1982 a lucrat la redacția de știri Agerpres (grupul de protocol special), de unde a fost scos pentru că față de mai multe persoane își supraevalua rolul în activitatea de presă desfășurată pe lîngă conducerea superioară de partid.

Din punct de vedere al trăsăturilor de caracter, este apreciat ca un element ușuratic, cu tendință de lăudăroșenie, iar în relațiile cu colegii săi adoptă o atitudine de îngîmfare, aroganță și lipsă de tact.

Deși nu este membru al Uniunii Scriitorilor a publicat mai multe volume de versuri, critică literară și scenarii.

A fost angrenat de către Consiliul Culturii și Educației Socialiste, C.C. al U.T.C. și Radioteleviziunea română în realizarea unor spectacole și reportaje sportive sau omagiale dar, în ultimii doi ani a refuzat să mai facă acest lucru.

A fost în relații apropiate cu ARISTIDE BUHOIU, pînă la plecarea acestuia din țară iar în prezent are legături cu scriitorii EUGEN BARBU, ION LĂNCRĂNJAN, MIHAI UNGHEANU, DAN ZAMFIRESCU, compozitorul DORU POPOVICI și pictorul MIHAI BANDAC.

Împreună cu EUGEN BARBU se antrenează în polemică de natură a afecta starea de spirit din mediu folosindu-se în acest scop de revista „Săptămîna”.

Astfel, la 5 aprilie 1980 a publicat în această revistă „Idealuri” iar în decembrie 1983 volumul de poezii „Saturnalii”, lucrări ce au declanșat reacții virulente atît în țară cît și în străinătate din partea evreilor, afirmîndu-se că ambele lucrări au un conținut antisemit.

Pentru volumul „Saturnalii”, CORNELIU VADIM TUDOR, a fost pus în discuția organizației de bază, iar o perioadă de timp i s-a ridicat dreptul la semnătură.

Pe fondul nemulțumirilor sale, face aprecieri necorespunzătoare la adresa conducerii superioare și amenință că nu va mai sprijini în scris politica partidului.

Are legături cu CORNEL DUMITRESCU, PETRU RADU TOMA și LEUCA VASILE – transfugi și cetățeanul italian VERNARELLI GAETANO.

În septembrie 1988, CORNELIU VADIM TUDOR, nemulțumit de faptul că „Agerpres” nu și-a dat acordul să însoțească echipa de fotbal „Steaua” în R.S. Cehoslovacă, a amenințat că va depune carnetul de partid, însoțit de un memoriu adresat conducerii superioare de partid privind „aspecte negative din domeniile culturii și presei”.

Conducerea „Agerpres” a refuzat întrucît CORNELIU VADIM TUDOR își depusese demisia la data de 10 august, ulterior retrăgînd-o.

Cel în cauză a afirmat că, prin această acțiune, a dorit să atragă atenția factorilor competenți asupra unor nemulțumiri de ordin literar (nu i se publică cîrțile, nu se aprobă realizarea unui film cu tematică istorică după un scenariu propriu, nu i se încredințează conducerea unei reviste literare etc.).

Pe fond de iritatre și încercînd să braveze, a completat că, dacă lucrurile în ce-l privesc nu se vor schimba, va publica lucrările sale la editura lui IOSIF CONSTATIN DRAGAN și, în ultimă instanță, va solicita plecarea definitivă din țară.

În asemenea situații face aprecieri negative la adresa factorilor competenți din domeniile culturii și presei, precum și unele cu tentă generală.

Despre CORNELIU VADIM TUDOR se mai cunoaște că este un element mercantil, folosind orice prilej pentru a se deplasa în străinătate cu echipe de fotbal, în scopul achiziționării de aparate și casete video, inclusiv valută procurată ilegal, unele dintre acestea comercializîndu-le ulterior.

La fiecare deplasare are un cîștig între 200 și 300 mii lei.

Totodată, și-a creat relații cu tovarăși deținînd funcții pe linie de partid și de stat, cu sprijinul sau în numele cărora rezolvă probleme personale, ale rudelor sau relațiilor apropiate (aprobări pentru autoturisme și televizoare color, repartizarea unor locuințe, încadrarea în muncă etc.).

Despre familia sa se cunosc următoarele:
– Soția, DOINA, este asistentă medicală, neîncadrată politic.
– Tatăl, Tudor Ilie, de profesie croitor, în prezent pensionar și mama, Tudor Virginia, casnică, decedată. Nu sînt cunoscuți în evidențele de securitate.
– Tudor Marcu, frate, ofițer superior, inginer în cadrul Ministerului Apărării Naționale, este membru P.C.R.
– Tudor Pavel, frate, șef coloană la Intreprinderea I.T.I.A. București, neîncadrat politic.
– Samson Lidia, soră, primitor distribuitor la Fabrica „Tricodava”, membră a P.C.R.
– Dumitru Magdalena, soră, funcționară la Fabrica „Flora”, membră a P.C.R.”

Despre italianul menționat în această notă, Evenimentul Zilei scria în 2005, menținonând alte documente întocmite de Securitate, că:

„Cetățeanul italian Vernarelli Gaetano, a închiriat la hotel „Comandor” din Mamaia o discotecă.(….) În relații apropiate cu cel în cauză a apărut numitul Corneliu Vadim Tudor, ziarist la Agerpres, care la data de 10 august 1988 a trimis un telex primului secretar al Comitetului județean P.C.R. Constanța, în care se plînge că un prieten al său, cetățean italian, care a închiriat o discotecă, nu se bucură de aceleași drepturi ca și ceilalți șefi de discoteci de pe litoral și cere să i se permită funcționarea și după miezul nopții”.

Șeful Poliției Anina, colaborator al Securității. „Mi se pare o prostie! Ce să zic? Să râd, să plâng?”

Vaccinul antigripal din Uniunea Sovietică, scump și cu efecte dezastruoase pentru români

Episodul II. Cum au arestat nemții doi maiori de Securitate

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.