Skip to content

Delațiunea unui fochist de locomotivă ajuns șef de cadre la Tribunalul Dolj împotriva unor magistrați „ciocoi gulerați”

Un fochist de locomotivă ajuns după preluarea puterii de către comuniști șef de cadre la Tribunalul Dolj a trimis o delațiune către autorități prin care a încercat să arunce câțiva magistrați în malaxorul Securității.

După ani de verificări, securiștii au decis să-l acheteze chiar pe turnător, așa cum reiese din documentele aflate la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, dosar 5157 Special vol. 2, cotă CNSAS 008844 VOL. 2.

Delațiunea:

„Curtea din Craiova

Secția Cadre 25 oct 1949

Către

Comisia Aliată de control U.R.S.S.

Tovarăși, eu subsemnatul Staicu Florea fost prizonier în lagărul 120 de prizonieri și dat voluntar de a mea bună voe a lupta contra fiarelor hitleriste care au schingiuit poporul sovietic în cea mai neagră mizerie, țiu să vă aduc la cunoștință următoarele:

În prezent prestez serviciul de Șef Cadre la Trib. Dolj. Aici la Trib. Dolj sunt o serie întreagă de magistrați care formează grupuri de complotiști contra regimului nostru socialist, sunt coalizați cu o serie întreagă de magistrați basarabeni care au împușcat membrii din legalitate, de exemplu cazul lui Boris Cazacu zis Berov din Bălți care a demascat pe Lungu Varvara la Sibiu că este comunistă din Basarabia și a dat-o pe mâna Poliției și striga s`o împuște pe Veronica Lungu exprimându-se cu cuvintele că dacă nemții înaintează acum s`a câștigat războiul și nu mai are frică de nimeni și de acum trebuie să învețe să vorbeasă nemțește.

Văzându-se că i-am descoperit acest complot de magistrați și interesându-se de mine că am fost dat voluntar în Armata Roșie caută să umble cu uneltele lor reacționare care s`au strecurat în partid numai de formă pentru a afla secretul partidului și să poată purta corespondență cu moșierii expropriați, care au schingiuit clasa muncitoare în cea mai neagră mizerie.

De exemplu Romulus Steflea judecător decorat cu Vulturul german moșier expropiat este în magistratură și azi. Mircea Smărăndescu fecior de comerciant chiabur, vaiadist țărănist. Ion Ianăș țărănist care are frate legionar doctor la București.

Avocatul Sadovici legionar din Basarabia fost primarul Orașului Bălți pe timpul trădătorului Antonescu. Paul Vasiliu, Roșca Nicolae, Pavel Grimalschi, basarabean, Petre Prunescu, Seserman Alexandru, aceștia sunt magistrații care formează complotul de reacționari contra clasei muncitoare și care mai au codițele lor de topor prin diferite misiuni încredințate unde dețin posturi importante care le transmit totul.

Știindu-mă că am luptat alături de brava și neînfricata Armată Roșie până la zdrobirea hitlerismului, caută să mă doboare pe mine ca să-și aducă oamenii lor, să-i pue în posturi de răspundere ca să poată să facă tot ce au de gând să facă acești bandiți, acești ciocoi gulerați.

Probez că am fost voluntar dat din lagărul de prizonieri Bacău cu decorația P nr. 03379 dată de tov. Mareșal Suseivoc, Decorația Victoria, am fost credincios trupelor sovietice cu care am luptat împreună până la nimicirea hitleriștilor și credincios voiu muri pentru trupele sovietice.

Am jurat credință pentru poporul sovietic și nu mă voiu da la o parte din fața oricărui pericol și îmi voiu păstra secretul pe care l-am jurat a fi credincios poporului sovietic chiar dacă mă vor spânzura, sunt muncitor fochist de locomotivă din Depoul C.S. Craiova, de origină sunt din Jud. Dolj comuna Cârcea, stare materială am două pogoane pământ împroprietărire.

Trăască Armata Roșie cu care am luptat împreună.

Trăiască Tov. Stalin

Trăiască tov. Ana Pauker

Trăiască P.M.R.

Șef Secție AD-TIVA CADRE pe lângă Curtea Craiova.”

Ca urmare a delațiunii semnate de fochistul ajuns șef de cadre, Direcțiunea Regională a Securității Poporului Craiova a solicitat pe 12 noiembrie 1949 Direcțiunii similare din Iași date despre Boris Cazacu. Greșelile gramaticale aprațin celor care au întocmit documentele.

„In conformitate cu Ord. D.G.S.P. Nr. 122/125.523, din 28 Octomb. 949

Vă rugăm a face investigațiuni discrete, privitor la numitul BORIS CAZACU zis BEROV, fost Procuror la Tribunalul Hotin, iar in timpul dictaturi Antonesciene a fost Judecător de Instrucție la Jud. Lăpușna.

Interesează ce politică a făcut înainte de 23 August 1944, în timpul cât a stat în Basarabia, dacă a condamnat la moarte Membri de Partid sau ar fi înpușcat, aceste fapte susnumitul lear fi săvârșit în timpul cât a îndeplinit funcția de Procuror la Hotin și Cahul și în special în timpul răscoalei de la TATARBUNARI, ce sa întâmplat în acel timp pe când era procuror.

Informații puteți lua dela numitul PĂUN, actualmente Prim Președinte al Curți din Iași și de la alte persoane pe care acest Păun le cunoaște.”

Cererea era semnată de maiorul de Securitate Eugen Vistig și locotenentul Niță Grigorescu. Eugen Vistig s-a născut pe 12 august 1913 în Sascut, judeţul Bacău, și a decedat în 1998. A fost trecut în rezervă în 1969 cu gradul de colonel.

Vistig a terminat patru clase primare în 1925, în oraşul Bacău, urmând apoi cursurile unei şcoli elementare de comerţ din acelaşi oraş, pentru a fi încadrat ulterior ca ucenic, la Atelierele C.F.R. din Paşcani. A rămas angajat al Atelierelor şi după terminarea uceniciei şi calificarea sa în meseria de strungar în fier, conform Caiete CNSAS nr. 5 din 2010.

Încă din perioada în care lucra ca ucenic la Atelierele C.F.R. Paşcani, Vistig s-a înscris în sindicat, fiind apoi iniţiat în activitatea ilegală desfăşurată de membrii P.C.R. și, aşa cum precizau ulterior documentele Direcţiei Cadre M.A.I., „personal ducea echipament şi alimente pentru tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica în închisoarea Galata”.

Tot Vistig și Georgescu au semnat și raportul trimis către București:

„Ministerul Afacerilor Interne

Direcțiunea Regională a Securității Poporului Craiova

Nr. 117/33.983 din 3 Ianuarie 1950

Către,

Direcțiunea Generală a Securității Poporului – București

La ordinul Dvs. nr. 117/133.495 din 11  Nov. 1949, cu privire la magistrații Trib. Dolj, care sunt semnalați că au judecat în trecut procese ale membrilor de Partid, raportăm:

Din informațiile și verificările făcute asupra celor în cauză am stabilit după cum urmează:

BORIS CAZACU, zis Berov, (notă olografă decedat), despre care se crede că a demascat și dat pe mâna Poliției pe numita Veronica Lungu, este decedat din luna Nov. 1949 în București.

ROMULUS STEFLEA, născut la 16 august 1908, în com. Bibești-Gorj, fiul lui Dumitru și Eugenia, cu ultimul domiciliu în Craiova Str. A.A. Jdanov Nr. 18, căsătorit având un copil, în prezent deține funcția de magistrat pensionar. – Susnumitul a fost pe front ca ofițer, unde a fost decorat cu Vulturul German, fără a se ști pentru care fapte.

A fost la Curtea Marțială ca Procuror, fiind foarte aspru în pedepse înainte de 23 August 1944, în special în cazurile de furt. A fost membru de Partid provenit din PSD, însă la verificare a fost exclus. După excludere este văzut adeseori în anturajul vechilor politicieni țărăniști și liberali.

MIRCEA SMĂRĂNDESCU, născut la 16 martie 191 în Craiova fiul lui Tache și Atena, de profesie procuror la Trib. Dolj, fiu de comerciant. În anul 1939-1941 a fost judecătoru la Trânava – Mehedinți, nʼa fost pe front și nici la instanțe militare.

Este cunoscut ca un pasionat jucător de cărți. Înainte de stabilizare juca chiar pe monede de aur, deși nu avea altă sursă de existență decât salariu, totuși a dus până în ultimul timp o viață îmbelșugată. Manifestări politice dela 23 August 1944 nu i se cunosc.

În prezent se abține dela orice atitudini publice care să trădeze adevăratele lui sentimente. Cu ocazia verificării activului de Partid a fost exclus din PMR, pentru anumite fapte, care nu cadra cu calitatea unui membru de Partid.

BADOVICI GRIGORE, născut în Bălți-Basarbabia, în anul 1904 Nov 2, fost primar al orașului Bălți pe timpul dictaturii antonesciene, fiu de moșier. În timpul cât a fost primar la Bălți, a făcut afaceri în stil mare, având legături cu fostul seceretar general al Guvernământului Basarabiei. Din informări se spune că ar fi rudă cu el.

Fiind cumnat cu Cazacu, fost președinte la Curtea de Apel Craiova Secția Civilă, decedat de curând, datorită protecției acestuia a fost primit ca avocat la baroul Dolj. În trecut a făcut politică legionară, însă nu i se cunoaște activitatea, fost membru în PMR provenit din PSD, însă la verificare a fost exclus.

PAUL VASILIU, născut în anul 1913 Iul 23 în orașul Pașcani-Baia. A venit la 1 Aprilie 1949 dela Judecătoria Melinești-Dolj, în prezent judecător la Trib. Dolj. Prin anul 1939-1940 a fost avocat la Chișinău, însă fără a i se cunoaște activitatea politică.

În aplicarea pedepselor este foarte blând, însă nu i se cunoaște aplicările de pedepse în trecut când era la Chișinău. Nu a fost la instanțe militare ca judecător. A fost membru de Partid provenit din PSD, însă la verificări a fost exclus din PMR. Comportarea în prezent este bună. Nu se manifestă cu nimic pe față contra actualului regim.

NICOLAE ROȘCA, născut în anul 1910 Iulie 18 în orașul Tg. Jiu, fiu de comerciant, transferat dela Tg. Jiu la Craiova ca judecător de ședință în Trib. Dolj, trecând apoi ca prim-procuror la parchetul Dolj și în urmă numit președinte al Trib. Dolj, în care funcționează și azi.

A fost pe front ca ofițer având funcția de observator la Artilerie. Nu a fost la Tribunalele Militare care să fi aplicat pedepse severe. În prezent este moderat. A fost membru de Partid, însă la verificare a fost exclus. În trecut a făcut parte din PNL-Brătianu.

PETRE GRIMALACHE (GRIMALSCHI), născut în anul 1909 luna Dec., în com. Lipcani, jud. Hotin, fiul lui Ion și Ana. S`a refugiat din Basarabia în anul 1940, cu ocazia refugierii autorităților române din acea localitate. La Craiova a apărut ca judecător la Judecătoria urbană.

Azi este judecător de Instrucție pe lângă Tribunalul Dolj, venind la Trib. Dolj la 1 Martie 1948 din București. A lucrat cu fostul Ministru al Justiției Pătrășcanu, fiind la cabinetul său. Nu i se cunoaște activitatea politică din trecut. În prezent neîncadrat politicește. Deasemenea nu i se cunoaște activitatea din timpul răsboiului, cât și judecările pe care le-a exercitat în acea regiune.

PETRE PRUNESCU, născut în anul 1909 Iulie 17 în com. Sălcioara Jud. Vâlcea, venit la Craiova la 1 Martie 1948 , dela Caracal- Jud. Romanați. În prezent judecător la Trib. Dolj.

Este cunoscut ca blând în pedepse. Nu este încadrat politicește. Are atitudini potrivnice luptei de clasă. Este de origine socială chiabură, fapt pentru care nu aplică lupta de clasă. Nu a fost pe front, nici la instanțe Militare. În trecut a făcut politică liberală.

SESERMAN ALEXANDRU, născut în anul 1903 Mai 29 în Suceava. S`a evacuat în timpul retragerii din 1944. Venit în Craiova ca procuror în Trib. Dolj. A îndeplinit apoi și atribuții de judecător de instrucție și judecător de ședință în același tribunal.

Nu i se cunoaște activitatea politică din trecut cât și juridică, sau să fi fost pe front, însă odată venit la Trib. Dolj și-a cucerit repede faima de om de chefuri și client credincios al cârciumarilor și șperțar bine cunoscut de toată lumea.

Pe timpul cât a stat în Suceava a fost Chestor al Poliției din acel oraș, unde din informații a avut o comportare foarte rea față de populație. În Craiova este cunoscut ca afacerist, afemeiat și pasionat la jocurile de cărți, lipsește dela serviciu câte 3-4 zile.

În sala Palatului de Justiție are organizat intermediari care se ocupă cu procese mari și încasează sume enorme dela aceștia, care duce la o stare de spirit nefavorabilă în Tribunalul Dolj, deși astăzi nu trebuie să mai existe astfel de persoane în funcții de răspundere și tocmai unde trebue să aplice lupta de clasă.

LAZAR ION, nu a fost identificat în Craiova, nici ca avocat, nici ca magistrat. Deasemenea nu este cunoscut în rândurile magistraților și avocaților.

Din verificările făcute de noi, în legătură cu cei de mai sus, nu se verifică că aceștia în trecut au judecat procese ale membrilor de Partid sau să fi dat sentințe prin împușcare.”

Verificările întreprinse au scos la iveală faptul că procurorul Romulus Steflea „a fost înscris în Asociația Germană pentru strângerea legăturilor de prietenie cu România. Sʼa cerut voluntar pe frontul de West și a făcut parte din unitățile: regimentul 9 Artilerie, Divizia 2 Infanterie și Brigada 9 Artilerie. A fost decorat cu Coroana României cl. V-a și Vulturul German. Fostul său comandant G-ral rez. CEAUSU MARIN afirmă că nu a propus pe ofițer la decorare cu Vulturul German și că a fost decorat de Comandamentul German, datorită legăturilor ce le avea cu acel comandament. Nu a avut fapte de arme. De la 1 Aprilie 1944 până în Septembrie 1944 a îndeplinit funcția de procuror militar la Curtea marțială a Corpului 1 Armată cu sediul la Piatra Neamț.”

În septembrie 1950, Serviciul de Contrainformații al Armatei a comunicat Direcțiunii Generale a Securității Poporului că Steflea a fost căpitan în rezervă și nu a avut o activitate deosebită. Direcțiunea ceruse Minsterului Forțelor Armate să i „se comunice adrese de ofițeri sau subofițeri cari au fost cu susnumitul la Curtea Marțială a Corp. I Armată. În cazul că unele dintre aceste persoane se mai află și astăzi în cadrele armatei, rugăm a dispune să li se ia câte o declarație cu privire la comportarea care a avut-o numitul Steflea D Romulus.”

Pe 21 august 1950, maiorul Eugen Vistig și lt.maj. Niță Grigorescu au trimis un raport la București în care turnătorul Florea Staicu e făcut cu ou și cu oțet:

„La ordinul Dvs. 117/106229 din 24 Ianuarie 1950 și urmare raportului nostru Nr. 117/33983 din 3 ianuarie 1950, referitor la STAICU FLOREA, raportăm următoarele:

Sa luat legătură cu susnumitul conform ordinului Dvs. nr. de mai sus, care acesta a indicat o serie de persoane, dintre care numai două sunt din Basarabia care locuiesc în prezent în Craiova, care acestea au fost audiate, însă din declarațiile și referințele obținute, nu reiese nimic în legătură cu faptele ce lear fi săvârșit cei în cauză.

Numitul STAICU FLOREA a indicat o serie de persoane, care sunt din Craiova, care nʼau fost prin Basarabia, ci este și normal să nu cunoască activitatea celor în cauză, ci o cunoaște numai din Craiova, dela data de când sau refugiat și au intrat în funcție la Tribunalul Dolj.

Activitatea pe care o cunosc aceștia, este aceia de diferite afaceri, etc. Activitate pe care nʼare nimic comun cu ce interesează problema respectivă. Menționăm că numitul Staicu Florea a dat acestea informați, către București, fără a fi bazat pe o oare care seriozitate, punând organele noastre în situația de a face corespundență inutilă care până la urmă să nu se verifice nimic în legătură cu cele indicate de el afară de numitul BORIS CAZACU care acesta este decedat fapt raportat de noi cu raportul Nr. de mai sus.

În concluzie numitul Staicu Florea este o fire neserioasă, care deasemeni a fost anchetat pentru a vedea adevărata realitate, și de unde ar avea cunoștință de cele indicate de el prin scrisoarea pe care a înaintato către București, care acesta a spus, că se auzea zvonuri de această natură prin tribunal și el acăutat să sesizeze forurile competente, fără a fi bazat pe o prealabilă realitate.”

Nu e de mirare că maiorul Eugen Vistig scria cum scria. După 23 august 1944,  a luat parte în mod activ la ocuparea Prefecturii şi Primăriei Constanţa şi la înfiinţarea sindicatului din cadrul Atelierelor C.F.R. Palas, potrivit Caiete CNSAS nr. 5 din 2010.

La începutul anului 1945 a fost primit ca membru al P.C.R. şi, după câteva luni, numit comisar în cadrul Biroului de Siguranţă Constanţa. Ulterior, a fost avansat în funcţia de comisar şef al aceluiaşi birou, pentru ca, din 1946, să fie transferat în funcţia de comisar şef al Biroului de Siguranţă Tulcea.

În 1948, a fost numit în funcţia de chestor al Inspectoratului Regional de Siguranţă Craiova, iar după 1 septembrie acelaşi an, când a fost înfiinţată Securitatea Poporului, a primit gradul de maior şi funcţia de director al Direcţiei Regionale de Securitate Craiova.

În această funcţie de conducere, Vistig nu a corespuns sub nici o formă cerinţelor conducerii ministerului, nu a reușit să-și îndeplinească sarcinile, așa că a fost schimbat.

În 1951 a fost trimis ca locţiitor al şefului Regionalei Sibiu a Securităţii unde s-a remarcat prin „lichidarea organizaţiilor subversive şi a bandelor înarmate din munţi, unde a obţinut rezultate concrete, participând personal în multe cazuri la lupte deschise cu bandiţii”. Pentru lupta sa cu rezistența anticomunistă din munți, Visitg a fost pus din nou șef, de data aceasta la Direcţia Regională Piteşti și ulterior trimis la studii la Moscova.

La revenirea în țară a fost desemnat comandant al Regionalei M.A.I. Galaţi, funcţie pe care a deținut-o până în 1963 când a fost destituit.

„Cazul lui Eugen Vistig pare a fi cel al unui ofiţer incompetent, menţinut în funcţii de conducere datorită multiplelor servicii aduse partidului şi faptului că se prezenta ca un cadru de încredere, unul dintre puţinele pe care Partidul Comunist Român le avea în România în momentul în care a cucerit puterea. Atunci când situaţia internă şi rezerva de cadre a partidului au făcut posibilă înlocuirea sa, a fost înlăturat fără prea multe menajamente. (Caiete CNSAS)

Din comunist de frunte, trădător de patrie. Cum i-a pedepsit Securitatea familia