Livia Stanciu, fost președinte a Curții Supreme și actual judecător al Curții Constituționale, a fost sancționată pentru dispariția a 21 de dosare în 1988 când era procuror-șef adjunct la Procuratura Galați.

Cele mai multe dintre acestea erau ale unor membri de partid cu funcții de conducere care au scăpat astfel de închisoare.

La Procuratura Județului Galați se formase, potrivit unor documente aflate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, un cuib de magistrați pentru care justiția era o marfă bună de pus pe tarabe.

Mulți dintre acești procurori, printre care și Livia Stanciu, și-au continuat cariera.

Ilegalitățile și abaterile comise de șapte procurori din cadrul Procuraturii Județului Galați s-au lăsat cu sancțiuni chiar dacă procurorii inspectori trimiși de la București au încercat să bage toată afacerea sub preș.

Andrei Stanciu, considerat capul ilegalităților, a fost chiar exclus din procuratură. S-a căsătorit cu Livia Stanciu care, în momentul controalelor de la București, purta numele de Iordăchescu.

Am solicitat acesteia să comenteze pe tema dispariției celor 21 de dosare, dar nu a binevoit să răspundă.

În dosarul de fond documentar nr. D000117 (vol 4) este detaliat modul în care acționau procurorii gălățeni. (n.r. – erorile gramaticale aparțin celor care au întocmit documentul)

„La Procuratura Județului Galați, se menține o atmosferă necorespunzătoare de muncă.

Ca urmare, în perioada 18-25 aprilie 1988, s-au deplasat la Galați inspectorii PARAUSANU și ENE, care au procedat la audierea unor persoane îndeosebi din rîndul celor care și-au exprimat nemulțumiri privind stilul de conducere al procurorului șef CALIN ANA și ilegalitățile comise de procurorul STANCIU ANDREI.

Au fost sesizate numeroase aspecte privind incorectitudini și abuzuri neluate în considerație în procesul cercetărilor și nici reliefate în materialul de concluzii.

De-altfel, în toată perioada controlului, cu știrea și din indicațiile procurorului șef CALIN ANA, au fost organizate activități de protocol, aranjate chiar de procuror STANCIU ANDREI – principalul vizat.

Activitatea și concluziile prezentate au creat nemulțumiri și comentarii în rîndul personalului, fapt ce a determinat trimiterea unei noi comisii de verificare condusă de procurorul POPESCU VICTOR.

În ziua de 9 mai 1988, înainte de a-și începe activitatea, organele noastre (n.r. – Securitatea) au pus la dispoziția noii comisii exemplele unui număr de 8 cauze penale din care rezultă că procurorul STANCIU ANDREI, direct sau indirect, a acționat pentru soluționarea incorectă a acestora, în schimbul unor foloase necuvenite.

Am pus de asemenea la dispoziție, date verificate din care rezultă dispariția de 21 dosare penale, indicîndu-le ca vinovată pe IORDACHESCU LIVIA, cît și modul în care s-a acționat, în frunte cu procurorul șef CALIN ANA în vederea ascunderii adevărului.

Concludent este de asemenea și cazul avocatului POPA ION, fost judecător, căruia procurorul STANCIU ANDREI a încercat să-i dea un plic cu bani pentru a da o hotărîre favorabilă incupatului.

Fiind chemat în fața comisiei, POPA ION a fost abordat în prealabil de către procuror șef CALIN ANA, care l-a sfătuit să nu declare fapta, pentru a nu afecta situația colegului, promițîndu-i că îl va angaja pe o funcție bună la Procuratura județeană.

Procurorul POPESCU VICTOR a căutat în permanență să creeze falsa impresie că rezolvarea incorectă a acestor cauze s-ar datora unor greșeli de interpretare și încadrare juridică a faptelor, deși ceilalți doi procurori s-au străduit să documenteze unele abateri grave de la etica profesională a procurorului STANCIU ANDREI.

În același timp s-a organizat și un control pe linia aplicării și respectării prevederii Legii 23/1971, ocazie cu care a fost confirmată lipsa a 21 de dosare penale, care nu au mai ajuns în instanță.

Încercând să minimalizeze gravitatea faptelor, procurorul POPESCU VICTOR, influențat de procuror șef CALIN ANA, nu a aprofundat măsurile de verificare pentru stabilirea adevărului, apreciind cauzele din dosarele respective ca fiind de mică importanță, propunînd procurorului general sistarea verificărilor.

Nu l-a preocupat faptul că aceste 21 dosare sînt secrete de serviciu, că mulți din cei învinuiți trebuiau să fi executat deja pedeapsa pînă la apariția decretului de grațiere, că 11 din acestea priveau avutul obștesc, că 12 din inculpați și învinuiți aveau calitatea de membri ai P.C.R. din care 4 cu funcții în organele de partid, de stat sau obștești, pentru care erau necesare aprobările organelor competente. Numai în 3 dosare faptele erau de minimă importanță și în care se puteau aplica prevederile art. 181 Cod Penal (faptă nepericuloasă).

Pornindu-se de la ideea preconcepută că pr. CRACIUN TOMITA este vinovat de declanșarea acțiunilor de verificare, POPESCU VICTOR a dirijat cercetările în vederea obținerii unor date din care să rezulte activitatea necorespunzătoare a acestuia, speculînd neajunsuri mărunte sau invocîndu-se aspecte de insubordonare, precum și altele puse vădit tendențios în vederea schimbării din funcție.

În ziua de 27 mai 1988, Biroul Executiv al Procuraturii Generale analizînd situația creată la Procuratura Galați, a hotărît:

atenționarea procurorului șef CALIN ANA, a procurorului șef adjunct SARARU PAUL și procurorului instructor LUPASCU RADU;

eliberarea din funcția de procuror șef la Procuratura locală și trecerea ca procuror la Procuratura Județeană a lui CRACIUN TOMITA;

eliberarea din funcția de procuror șef adjunct la Procuratura locală a lui IORDACHESCU LIVIA-DOINA și rămînerea ca procuror la Procuratura locală Galați;

scoaterea din procuratură și transferarea în alt sector de activitate a procurorului STANCIU ANDREI;

sancționarea disciplinară a procurorului IRIMIA DUMITRU de la Procuratura locală.”

Ce s-a întâmplat cu acești procurori după 1990?

Livia-Doina Iordăchescu s-a căsătorit cu Andrei Stanciu, procurorul dat afară, și a devenit judecător. În 2010 a ajuns președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar din 2016 este judecător al Curții Constituționale.

Livia Stanciu a acuzat de șantaj o femeie care susținea că Andrei Stanciu, decedat între timp, avea să-i dea 20.000 de euro. Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată de DNA și ulterior condamnată.

„Deși persoana vătămată Stanciu Livia Doina este un reper de moralitate, profesionalism, corectitudine și demnitate, inculpata Rarinca Mariana a atentat la deontologia sa, cu scopul de a obține avantaje necuvenite bănești”, se arăta în rechizitoriul DNA.

„Am pus de asemenea la dispoziție, date verificate din care rezultă dispariția de 21 dosare penale, indicîndu-le ca vinovată pe IORDACHESCU LIVIA, cît și modul în care s-a acționat, în frunte cu procurorul șef CALIN ANA în vederea ascunderii adevărului”, se arăta în nota Securității.

Procurorul Tomiță Crăciun (foto), nemulțumitul care ar fi chemat inspectorii Procuraturii Generale, a fost chiar atunci avansat. După 1989 a fost uns procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

În 2005, Adevărul dezvăluia că Tomiță Crăciun era artizanul blocării a nenumărate dosare în care apar personaje grele din lumea interlopă sau politică locală.

„Despre Tomiță Crăciun, judecătorul Viorel Daghie, șeful Secției Comerciale din cadrul Tribunalului local, afirma că este un produs al Școlii de Miliție și Securitate de la Băneasa, de unde a promovat direct în anul trei al unei facultăți de drept”, scria cotidianul menționat mai sus.

Ana Călin, procurorul-șef din 1988 al Procuraturii Galați, a devenit avocat și conferențiar doctor la Universitatea Danubius înființată de Benone Pușcă, fost jurist al Comitetului Județean al Partidului Comunist Român.

Despre relația strânsă dintre Benone Pușcă și Ana Călin aflăm chiar de pe site-ul Universității Danubius:

„Doamna av. Conf. univ. dr. Ana CĂLIN , vechi prieten și colaborator al domnului Președinte Prof. univ. dr. Benone PUȘCĂ, a fost invitatul special al acestei aniversări. Cariera didactică a doamnei Av. Conf. univ. dr. Ana CĂLIN se identifică cu Facultatea de Drept a Universității Danubius.”

Benone Pușcă și Ana Călin Sursa foto: Universitatea Danubius)

La această universitate s-au refugiat și foști decani sau rectori ai Academiei de Poliție, renumiții coordonatori de doctorate plagiate Țuțu Pișleag și Luca Iamandi.

Primul a făcut școala de Securitate între 1980 și 1983 pe care pompos și-a trecut-o în CV ca fiind Școala Militară de Ofițeri Activi ai Ministerului de Interne, specializarea jandarmi.

Cel de-al doilea, polițist specializat pe Economic, a deținut funcții în Poliția județului Galați în vremea controalelor din 1988 efectuate la Procuratură. Ulterior a devenit șeful IPJ Galați, funcție pe care a ocupat-o între 1997 și 2001, și rectorul Academiei de Poliție.

Episodul VIII. Timișoara. Cum învârtea Securitatea cheița Justiției

Șeful Poliției Anina, colaborator al Securității. „Mi se pare o prostie! Ce să zic? Să râd, să plâng?”

Sute de tone de deșeuri toxice aduse de Securitate din Occident, folosite în construcții

  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA
error: ?