Șeful bisericii penticostale din Reșița în anii `80 era informator al Securității într-o perioadă în care membrii cultului erau prigoniți.

În iulie 2009, i s-a acordat titlul cetățean de onoare al Reșiței pentru contribuția marcantă adusă activității religioase în bisericile penticostale din oraș. 

În timp ce credincioșii erau urmăriți și persecutați, pastorul Radu Pavel era mândrul posesor al numelui conspirativ „Paul”.

Neștiind acest lucru, alte surse ale Securității din Caraș – Severin îl turnau atunci când aveau informații că se organizează un botez.

Într-o notă din 10 decembrie 1982, o sursă a Serviciului I informa Securitatea că pastorul i-a zis: „Dragă frate, duminică dimineața, pe data de 19 decembrie 1982, avem botez în apă la Reșița”.

Mulți reșițeni anunțau Securitatea deranjați de larma pe care penticostalii o făceau se adunau, fie în apartamente sau case, fie în natură. O dată s-a lăsat chiar cu bătaie între ei și niște ciobani.

Informațiile despre calitatea de informator al Securității a pastorului Radu Pavel apar în dosarul cu numărul 002224 al Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS.

Informatorul Paul este în prezent pastor pensionar, membru în conducerea Bisericii Penticostale „Izvorul Vieții” din Reșița.

Radu Pavel s-a născut în 1951 la Periam. A făcut seminarul teologic și în 1980 a ajuns pastor în bisericile din Reșița și împrejurimi, așa cum reiese din datele de pe site-ul bisericii.

L-am contactat pentru a discuta despre relația lui cu Securitatea, însă s-a făcut că nu înțelege întrebările. A încercat să explice că este pe drum și nu poate face niciun comentariu, promițând să mă contacteze. Nu a făcut-o.

Pastorul coordonator al Bisericii Penticostale „Izvorul Vieții” din Reșița, Ioan Bârsan, a declarat că nu are astfel de informații, dar știe că Radu Pavel a fost persecutat în perioada comunistă.

Printre documentele din dosarul menționat mai sus al CNSAS se găsește și nota Direcției I – Informații Interne a Securității din 20 mai 1982 trimisă către Inspectoratul Județean de Securitate Caraș – Severin.

Din această notă reiese faptul că „pastorul penticostal Radu Pavel este în atenția conducerii pe țară a cultului pentru a fi ales în comitetul de conducere a filialei penticostale Arad în perioada imediat următoare. Dacă apreciați că persoana sus-menționată este corespunzătoare a fi aleasă, întocmiți o fișă personală completă, care să fie trimisă la Direcția I, Serviciul IV și sprijiniți prin măsuri specifice alegerea acestuia”.

Documentul este semnat de șeful Direcției, general-maior Aron Torlea și de șeful Serviciului, maior Aurel Zapodean.

În aceeași zi, Serviciul I al Securității Caraș – Severin răspunde Departamentului Securității Statului, Direcția I București, Serviciul IV:

„La ordinul dvs nr. 140/CI/D/0064341 din 20.05.1982 raportăm următoarele:

Pastorul penticostal Radu Pavel de la biserica penticostală din Reșița este informator al organelor noastre, recrutat în 1982, având numele conspirativ „Paul”.

Apreciem că persoana sus-menționată este corespunzătoare a fi aleasă în comitetul de conducere a filialei penticostale Arad.

Prin măsuri specifice, respectiv prin inspectorul teritorial al cultelor, organele noastre au acționat în vederea sprijinirii sale la Departamentul Cultelor spre a fi ales.”

Documentul este semnat de David Ștefan, șeful Securității județului, și de cpt. Stănescu Alexandru, șeful Serviciului I.

Cum avea grijă de turma lui de credincioși pastorul – informator el știe. Cert este că a ieșit șifonat dintr-o confruntare cu niște ciobani din comuna Târnova.

Ciobanul Petru Blagoiescu a fost judecat și condamnat  în mai 1982 la o lună de zile de închisoare contravențională pentru portul cuțitului în urma unei altercații cu un grup de penticostali care au venit noaptea la stână.

Pastorul a fost bătut binișor de ciobanul care îl și sechestrase pentru a-l preda autorităților.

Oierul a făcut o cerere de a scăpa de închisoare acuzând un complot al membrilor cultului penticostal, așa cum reiese din documentul aflat în arhiva CNSAS.

„Nu l-am bătut nu i-am făcut nimica dar credincioșii lui din Târnova respectiv Szabo Villiam care este și gestionarul magazinului din Târnova a plecat cu mașina la Reșița, a dezinformat organele de miliție, nu le-au spus că face parte din grupul de penticostali, am fost arestat, condamnat doar că mi-am păzit oile.

Cred că este un lucru destul de rușinos ca în țara noastră după intrigile făcute de sectanți să fie condamnați oameni nevinovați.

Am fost la stână cu Lința Petru din Târnova care este bătut grav în noaptea respectivă, care și-a scos certificat medical și care se află în tratament care are 30 de ani, pe acesta nu l-a luat nimeni în seamă și cu Gheju Dorel de 19 ani care a scăpat numai cu fuga, deci a părăsit stâna. Nici pe acesta nu l-a ascultat  nimenea.

A fost ascultat în schimb gestionarul Szabo Villiam de la magazinul alimentara din Târnova, element care și-a strâns la alimentară numai penticostali, element care deține puterea economică în Târnova, care sub această putere poate influența pe elementele înapoiate să adere la cultul lor, cred că nici acesta nu este un lucru bun.

Puichiță Ion din Târnova este paznic la palatul justiției din Reșița, acesta cu mașinațiunile lui a împiedicat pe tata să bage reexaminarea cauzei în termen.

Cer punerea în libertate și plata zilelor pentru care am fost închis. Reșița 25 mai 1982.”

Pastorul informator dădea în 1987 câte o notă informativă pe săptămână. A și fost recompensat pentru acest fapt, dar în urma unui control din 1988 a reieșit că ofițerul căruia îi raporta nu l-a mai plătit.

În acel an, pastorul cu numele conspirativ „Paul”, cotat ca fiind printre sursele bune și foarte bune, a dat doar nouă note informative.

Aceste informații apar în Nota – Raport Nr. 00250583/01.X.1988 privindu-l pe căpitanul de Securitate Ion Creinicean ofițer operativ principal I care din 1986 se ocupa de problema „culte-secte”:

„Un colectiv de ofițeri format din col. Mihalcea Aurel, șeful securității județului și lt.col. Murdeală Ilie, ofițer specialist I la serviciul de informații interne, a controlat în cursul lunii septembrie activitatea desfășurată de la începutul anului 1988, constatând următoarele:

Ofițerul lucrează în cadrul serviciului de informații Interne din anul 1986 în problema „culte-secte” ca și coordonator de problemă și are răspunderi nemijlocite în municipiul Reșița, precum și în comunele Ezeriș și Fîrliug.

Are în prezent o rețea informativă formată din 10 informatori, 18 persoane de sprijin și 3 gazde casă, în total 31 de persoane, cu 6 mai puțin decît la sfîrșitul anului 1987 și a recrutat 4 persoane de sprijin.

Mai multe surse cotate ca bune și foarte bune au în acest an un aport în descreștere față de anul trecut.

Printre aceștia se află „Păsculescu” – cu 14 note în 1987 și 4 în 1988, „Rădulescu” – 13 în 1987 și 4 în 1988, „Paul” – 38 în 1987 și 9 în 1988, „Mitrea” – 36 în 1987 și 12 în 1988, „Niculescu” 22 în 1987 și 16 în 1988.

Stimularea rețelei informative prin acordarea de bani s-a realizat doar într-un număr redus de cazuri, spre exemplu sursele Bogdan”, „Păsculescu”, „Rădulescu”, „Paul”, „Mitrea” și alții nu au fost recompensate în acest an, unele nici în 1987.”

Șefii Securității Caraș – Severin considerau că notele informative din 1988 ale pastorului sunt note de sinteză, că acesta nu este recompensat și că ofițerul este vinovat că nu se întâlnește lunar cu informatorul.

DOSARELE CIA: Securitatea nu putea opri atacurile teroriste care au vizat România

Episodul IX. Colaborarea cu Securitatea, pierdere de vreme. Nu sunt câine să te urmez!

Episodul II. Cum au arestat nemții doi maiori de Securitate

  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?