Deficitul bugetar al României se adâncește constant, forțându-ne să trăim din ce în ce mai mult pe datorie. În perioada următoare, împrumuturile României vor depăși jumătate din Produsul Intern Brut. Decidenții nu par îngrijorați de această situație, susținând că este prețul pentru a deveni o țară dezvoltată. În schimb, economiștii avertizează că ne așteaptă vremuri dificile, în care nivelul de trai al românilor va scădea.
Discrepanța dintre cheltuielile și veniturile statului crește vertiginos de la o lună la alta. În primele șase luni ale acestui an, deficitul bugetar a ajuns la 63 de miliarde de lei, cu peste 26 de miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile statului au atins aproape 340 de miliarde de lei în prima jumătate a anului, în creștere cu 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aproape o treime din acești bani au fost alocați pentru asistența socială, în timp ce un sfert din total au fost direcționați către cheltuielile de personal, care au crescut cu mai bine de 20% față de primele șase luni ale lui 2023.
►►► Prețurile din UE cresc mai repede decât salariile
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a explicat situația astfel: „Am avut un început de an cu multe greve și au trebuit luate măsuri pentru creșterea salariilor, dar acestea s-au petrecut ulterior aprobării bugetului. România este în perioada în care își implementează proiectele de investiții și se dezvoltă.”
La rândul său, premierul României, Marcel Ciolacu, a afirmat: „Aici este cea mai mare parte din deficitul despre care vorbim de fiecare dată. Eu nu voi opri investițiile! În acest ritm se dezvoltă România, lucru pe care l-au făcut și alte state europene și membre ale Uniunii Europene.”
În timp ce guvernanții vorbesc despre dezvoltarea României, populația se simte tot mai împovărată.
Economiștii vin cu vești proaste: o vom duce tot mai rău. Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, a declarat: „Ce înseamnă pentru viitor? Înseamnă nevoia de consolidare bugetară. Se va materializa anul viitor prin majorări de taxe și impozite. Unde pot crește anul viitor taxele pe TVA și asta înseamnă automat prețuri mai mari.”
Radu Ciobanu, profesor de economie la ASE, a subliniat problemele colectării veniturilor fiscale: „Vedem că la nivelul colectării veniturilor fiscale la buget, lucrurile nu stau chiar atât de bine. Chiar dacă se spune că se colectează în planul de colectare, totuși colectarea este la un nivel scăzut. Asta înseamnă că pe undeva acolo trebuie umblat.”
►►► Clasamentul salariilor minime în UE. România, în continuare codașă
Acest deficit face din România o țară mai puțin atractivă pentru mediul de afaceri, în ciuda faptului că forța de muncă e una dintre cele mai ieftine din Uniunea Europeană.„Ne dorim o consolidare financiară și mă refer la adoptarea unor politici fiscale prudente pentru reducerea acestui deficit, inclusiv pentru optimizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea colectării taxelor”, a concluzionat Iuliu Stocklosa, președintele Camererei de Comerț București, citat de TVR Info.
Finalul de an va găsi România cu un deficit de peste 7%, arată estimările Comisiei Europene, cu mult peste ținta asumată de Guvern.