În decembrie 2021, cu două luni înainte de declanșarea războiului împotriva Ucrainei, International Consortium of Investigative Journalists – ICIJ publica în seria de anchete Pandora Papers despre afacerile ascunse prin off-shore-uri ale președintelui Zelenski: apartamente de lux în centrul Londrei și transferuri de zeci de milioane de dolari între apropiații săi și un oligarh ucrainean care l-a susținut în campanie.
Proiectul Pandora Papers, unul dintre cele mai mari colaborări jurnalistice din lume, a dezvăluit cum funcționează economia subterană folosind companii off-shore înregistrate în paradisuri fiscale. Milioane de documentele obținute de ICIJ provin de la o singură firmă de avocatură din Panama, Mossack Fonseca, activă în acest domeniu. Și ca ea sunt mii în lume.
Investigația a arătat că mulți dintre jucătorii cheie care ar putea contribui la oprirea sistemului offshore beneficiază, în schimb, de pe urma acestuia, iar guvernele lor nu fac nimic pentru a încetini fluxul global de bani ilegali care îmbogățește criminalii și sărăcește națiunile. ICIJ a expus secretele financiare ale a 35 de actuali și foști lideri mondiali, a peste 330 de politicieni și funcționari publici din 91 de țări, dar și cele ale unor vedete, escroci și infractori. Peste 600 de jurnaliști de la 150 de publicații din toată lumea s-au alăturat proiectului.
Documentele secrete au dezvăluit tranzacțiile offshore ale Regelui Iordaniei, președinților Ucrainei, Kenyei și Ecuadorului, premierului ceh și fostului prim-ministru britanic Tony Blair. Fișierele detaliază, de asemenea, activitățile financiare ale „ministrului neoficial al propagandei” al președintelui rus Vladimir Putin și a peste 130 de miliardari din Rusia, Statele Unite, Turcia și alte națiuni. Shakira, Claudia Schiffer, mafiotul Raffaele Amato, a cărui poveste a inspirat filmul Gomorrah, fostul șef al FMI, Dominique Strauss-Kahn, se numără printre persoanele care și-au ascuns averile prin offshore-uri.
Imediat după începerea războiului, am lucrat timp de o săptămână cu o echipă de la Norwegian Refugee Council care analiza în teren nevoile refugiaților ucraineni. Unii dintre aceștia au rămas în România să lucreze pentru organizația norvegiană. Am abordat mai multe subiecte, inclusiv corupția din Ucraina, o țară eminamente venală. Reacția, atunci când am menționat articolul ICIJ despre Zelenski, a fost una care m-a umit: „E propagandă rusească!”. Am încercat în van să explic care sunt sursele anchetei. Cum corupția în Ucraina nu s-a diminuat în cei trei ani de război, cred că merită reamintită lipsa de moralitate a lui Zelenski care pozează în luptător anticorupție.
După cum se știe, Volodimir Zelenski a fost un actor care a jucat ani de zile rolul președintelui Ucrainei într-un sitcom național popular, înainte de a candida pentru președinție. El a înființat un partid politic și l-a numit după emisiunea sa de televiziune. După ce a devenit, nu pe platoul de filmare, președintele Ucrainei a promis că va elimina corupția endemică din țară. O misiune onorabilă, dar care a afectat legăturile sale cu unii dintre cei mai bogați și mai puternici oameni ai Ucrainei.
În iulie 2019, Zelenski și președintele de atunci și de acum, Donald Trump, au avut o convorbire telefonică despre ajutorul militar al SUA. Discuția a dus la prima punere sub acuzare (impeachment) a lui Trump de către Camera Reprezentanților a SUA. Acesta este un proces formal prin care un oficial guvernamental este acuzat de săvârșirea unor fapte grave, cum ar fi abuzul de putere, corupția sau alte infracțiuni. În cazul președintelui SUA, poate duce la destituirea din funcție dacă acuzațiile sunt confirmate.
SUA vor alegeri democratice în Ucraina chiar și în vreme de război
Documente scurse în dosarul Pandora Papers dezvăluie că Zelenski deținea acțiuni într-o entitate offshore anonimă, la fel ca și unii dintre partenerii săi de afaceri care sunt acum aliați politici apropiați. Documentele arată că Zelenski deținea o participație într-o companie fantomă înregistrată în Insulele Virgine Britanice, numită Maltex Multicapital Corp, descrisă în înregistrările scurse ca deținând acțiuni în companii de producție și distribuție de filme.
În martie 2019, cu doar o lună înainte de a fi ales președinte, Zelenski a transferat în mod discret acțiunile sale, în calitate de beneficiar real, către Serghei Nahmanovici Șefir, regizor, prieten apropiat și partener de afaceri care urma să devină unul dintre cei mai apropiați consilieri prezidențiali ai săi la Kiev. Cei doi colaboraseră anterior într-o afacere de producție cinematografică înainte ca Zelenski să devină președintele Ucrainei.
Șefir a fost demis de Zelenski în martie 2024 fără o explicație oficială. Alți demnitari ucraineni dați afară în aceeași zi fuseseră acuzați de matrapazlâcuri legate activitățile voluntarilor și drepturile soldaților, conform Politico. În presa națională, Șefir a menționat că a rămas în anturajul președintelui, în pofida demiterii sale.
Un document datat 25 iunie 2019 arată că Shefir și-a păstrat participația în Maltex și după ce s-a alăturat administrației Zelenski. Ancheta Slidstvo, partenerul ICIJ în acest demers jurnalistic, a demonstrat că firme deținute de Șefir au achiziționat proprietăți imobiliare în centrul Londrei în valoare de 7,5 milioane de dolari
Un expert a explicat motivul pentru care aceste proprietăți au fost achiziționate prin intermediul firmelor offshore: „Pot cumpăra un apartament ca persoană fizică, iar când îl voi vinde, voi plăti impozit pe prețul de vânzare. Dar dacă achiziția este făcută de o companie și proprietatea este foarte valoroasă, atunci vânzarea se poate face prin transferul firmei, ceea ce ar putea elimina complet taxele la nivelul companiei”.
În timpul campaniei prezidențiale din 2019, Slidstvo a publicat mai multe informații legate de finanțarea lui Zelenski prin firme offshore. Aceste date au fost confirmate ulterior în cadrul proiectului Pandora Papers. Firmele offshore ale lui Zelenski și ale apropiaților săi, au primit, începând cu 2012, aproximativ 40 de milioane de dolari de la companii offshore legate de oligarhul Igor Kolomoiski.
Mii de soldați au fugit de pe frontul din Ucraina. „Singura cale de ieșire este să mori sau să fii grav rănit”
Slidstvo a scris că aceste fonduri ar putea fi parte a unei operațiuni de spălare de bani. Alături de Zelenski și de Șefir, în documentele offshore mai apare și șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Ivan Bakanov, prieten din copilărie cu Zelenski. Parlamentul l-a numit pe Bakanov șef al SBU în 2019.

După trei ani, Zelenski l-a pus pe liber invocând articol 47 din Statutul Disciplinar al Forțelor Armate: „Neîndeplinirea (îndeplinirea necorespunzătoare) a atribuțiilor de serviciu, care a cauzat pierderi de vieți omenești sau alte consecințe grave, ori a creat o amenințare de producere a unor astfel de consecințe, constituie motiv de înlăturare a respectivului militar din exercitarea atribuțiilor de serviciu.”
Ulterior, administrația prezidențială a revenit cu clarificări, precizând că Bakanov a fost doar suspendat, nu demis și că așteaptă ancheta unei comisii a SBU. În februarie 2023, aceasta a fost finalizată, dar rezultatul acesteia a fost clasificat.
Sponsorul Igor Valeriovici Kolomoiski, considerat în 2010 al doilea cel mai bogat om din Ucraina, a fost guvernator al regiunii Dnipropetrovsk, patron de club de fotbal și de bănci. El a fost eliberat din funcție de fostul președinte Petro Poroșenko. Atunci când Zelenski și-a anunțat candidatura la președinție, Kolomoiski i-a fost unul dintre cei mai importanți susținători și un aliat cheie. Ulterior, a fost implicat în evenimentele care au condus la scandalul de impeachment al lui Trump.
Gâlceavă diplomatică Mali – Ucraina. Kievul, acuzat că susține rebeli afiliați Al-Qaeda
SUA au impus sancțiuni oligarhului ucrainean și l-au acuzat că „a subminat statul de drept” în Ucraina, prădând cea mai mare bancă a țării. Câștigurile au fost direcționate către investiții în SUA. În 2021, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și-a exprimat îngrijorarea față de „eforturile actuale și continue” ale lui Kolomoiski de a submina democrația ucraineană.
Scandalul legat de investițiile miliardarului în SUA a izbucnit în 2020, în urma unei razii a FBI care a percheziționat două companii aflate sub controlul său și al partenerilor săi în Cleveland și Miami. Departamentul de Justiție al SUA l-a acuzat că ar fi direcționat sute de milioane de dolari din împrumuturi frauduloase obținute de la PrivatBank din Ucraina, pe care o deținea parțial, prin intermediul unor companii fantomă către SUA unde banii au fost investiți în imobiliare comerciale, inclusiv fabrici de oțel și clădiri de birouri.
O investigație realizată în 2020 de ICIJ a arătat că rolul esențial în această afacere l-a avut Deutsche Bank care a transferat peste 750 de milioane de dolari către interesele de afaceri ale lui Kolomoiski în SUA. O mare parte din acești bani au fost direcționați prin companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice și Delaware, aflate în secret sub controlul lui Kolomoiski și al partenerilor săi.

Pe lângă achiziția de imobile, oligarhul și oamenii săi au cheltuit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra cel puțin nouă fabrici de oțel în Michigan, Kentucky, Indiana, Virginia de Vest și alte state. Afaceri pe care le-au adus la sapă de lemn. Au lăsat în urmă clădiri abandonate, taxe neplătite, șomeri. Cel puțin patru fabrici de oțel care au declarat faliment, potrivit ICIJ.
Ucraina ar putea pierde războiul. Rechinii Macron și Jinping stau la pândă
Probabil la sfatul americanilor, Zelenski și-a arestat fostul acolit, ba chiar l-a lăsat și fără cetățenie în 2022. Miliardarul avea dublă cetățenie ucraineano-israeliană. Deși legea interzice acest lucru, autoritățile de la Kiev nu s-au arătat deranjate de acest aspect timp de zeci de ani.
SBU l-a acuzat și arestat în 2023 de infracțiuni fiscale, iar Zelenski a ieșit la rampă acuzându-și fostul sponsor, și nu numai, de zeci de ani de jafuri financiare. Conform acuzațiilor care se tot adună, Kolomoiski va fi judecat pentru spălare de bani, delapidare, fals, preluarea ilegală de proprietăți de către un grup criminal organizat și dobândirea de bunuri în circumstanțe suspecte.
Potrivit Reuters, din 2024 autoritățile ucrainene îl suspectează pe oligarhul de tentativa de omor, din urmă cu peste 20 de ani, a unui avocat. În Ucraina, pentru astfel de infracțiune, pedeapsa maximă este închisoarea pe viață. Autoritățile SUA susțin că, în total, Kolomoiski a spălat aproape 5,5 miliarde de dolari.
Anchetele ICIJ din proiectul Pandora Papers au fost citate în campaniile de dezinformare ale Kremlinului. Una dintre afirmațiile false care au devenit virale este aceea că soția lui Zelenski a cumpărat un autoturism de cinci milioane de dolari și a cheltuit peste un milion în magazinul Cartier din New York. În plus, președintele ucrainean a fost menționat în sursele Kremlinului că deține un cazinou în Cipru.
Articolele, deliberat inexacte, au preluat detalii din investigațiile anterioare ale ICIJ. Pentru a înțelege cum funcționează campaniile de dezinformare rusești și cum sunt structurate, ICIJ a discutat, în 2024, cu experți în dezinformare de la Tow Center for Digital Journalism al Universității Columbia și Media Forensics Hub al Universității Clemson.
UCRAINA: Jurnalist german de extremă dreapta, acuzat că a finanțat trei polonezi să comită un atac cu bombă incendiară
Darren Linvill, profesor la Universitatea Clemson care studiază campaniile de dezinformare rusești și codirector al Media Forensics Hub, a spus că în aceste campanii, informațiile false trebuie să pară că provin dintr-o „sursă imparțială”, ceea ce conferă mesajului o probabilitate mai mare de a fi crezut de către un public general.
Există trei pași, conform lui Linvill, de a „spăla povestea”: plasare, stratificare și integrare. Plasarea se referă la locul unde apare povestea pentru prima dată, odată ce aceasta este creată. Stratificarea este procesul de ascundere a sursei poveștii false: distribuirea prin conturi de social media automate sau influenceri afiliați statului rus și publicarea pe site-uri de știri false care par a fi surse vestice legitime.
De exemplu, site-uri false de știri franceze au fost folosite pentru a populariza povestea falsă despre soția lui Zelenski și mașina sa de cinci milioane de dolari. NewsGuard Technologies, care creează software pentru a urmări dezinformarea și pentru a evalua credibilitatea site-urilor de știri și informații, urmărește cel puțin 618 site-uri false care răspândesc dezinformare rusă.
Integrarea este ultimul pas: dezinformarea este preluată de voci autentice și integrată în discursul principal. Campaniile de dezinformare ajung rar la acest stadiu, dar cele care ajung pot face ravagii, iar Inteligența Artificială a redus dramatic costurile pentru lansarea acestor campanii pentru că rețelele sociale sunt o mașină incredibil de eficientă.
În multe privințe, a spus Linvill, este o metodă veche rusescă. În anii 1980, Rusia a plantat o scrisoare către editor într-un ziar indian creat de KGB în încercarea de a convinge lumea că SUA au creat virusul SIDA. Până în 2006, un studiu a constatat că până la un sfert din afro-americani credeau că SIDA a avut origine într-un laborator al guvernului american.
Cea mai eficientă dezinformare se hrănește din ceva ce oamenii cred deja. Uneori nu mai contează dacă povestea este adevărată sau falsă. Poveștile au adesea fire de adevăr țesute în jur. De exemplu, Zelenski a fost la New York în același week-end în care soția sa ar fi făcut cumpărături la Cartier, dar pentru a vorbi la Națiunile Unite. Elementele care legitimează poveștile false, precum videoclipuri sau documente modificate și aluzii la evenimente bine stabilite în știrile internaționale, precum dezvăluirile din Pandora Papers, pot extinde raza de acțiune a dezinformării. Uneori, pentru public nu mai contează dacă o poveste este adevărată sau falsă.
Scepticismul și gândirea critică sunt recomandările ușoare, a spus profesorul Linvill. Dar gânditorii conspiraționiști cred că sunt și ei sceptici și gânditori critici. „A fi sceptic este exact ceea ce vor rușii să faci. A fi sceptic este oarecum modul în care am ajuns unde suntem, în care nimeni nu mai are încredere în mass-media”, a adăugat Linvill.
Afirmații nefondate au apărut și în cazul scandalului din Ucraina în care a fost implicat Hunter Biden, fiul fostului președinte american. Relația dintre președintele Joe Biden, fiul său Hunter Biden și Zelenski a fost un punct central al discuțiilor politice, în special în ceea ce privește acuzațiile de corupție și trafic de influență.

Implicarea lui Hunter Biden în Burisma, o companie ucraineană de gaze naturale, a atras atenția din cauza poziției sale în consiliul de administrație în timpul mandatului tatălui său ca vicepreședinte. Criticii susțin că rolul lui Hunter ar fi fost folosit pentru a câștiga favoruri din partea guvernului american, în timp ce susținătorii afirmă că expertiza sa era valoroasă pentru companie.
În 2019, președintele Trump și susținătorii săi au susținut că Joe Biden ar fi încercat să-l îndepărteze pe procurorul ucrainean Viktor Șokin pentru a proteja Burisma de o investigație. Cu toate acestea, acuzațiile nu au fost susținute de fapte ilegale ale membrilor familiei Biden. Raportul comun al Senatului american despre Hunter Biden, Burisma și corupție a concluzionat că nu există dovezi de influență sau corupție cu în implicarea lui Hunter și Joe Bidens.
Discuțiile legate de Biden și Ucraina au fost complicate de campanii de dezinformare. Potrivit Associated Press, afirmațiile nefondate cum că Biden a primit mită de la Burisma au fost propagate intenționat și au dus la acțiuni legale împotriva persoanelor care le răspândeau. De exemplu, un informator al FBI a fost acuzat pentru fabricarea unei povești de mituire ce implica Biden și Burisma.