Putin a anunțat în urmă cu câteva zile că a pus forțele nucleare ale Rusiei în alertă specială. Această acțiune a stârnit îngrijorări în întreaga lume.
Analiștii sugerează că acțiunile lui Putin ar trebui interpretate probabil ca un avertisment adresat altor țări de a nu escalada implicarea lor în Ucraina și nu ar însemna neapărat că și-ar folosi arsenalul nuclear, potrivit BBC.
Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că Rudia deține 5.977 de focoase nucleare, dintre care aproximativ 1.500 sunt retrase și urmează să fie demontate.
Din restul de aproximativ 4.500, majoritatea sunt considerate arme nucleare strategice: rachete balistice sau rachete și sunt armele asociate de obicei cu războiul nuclear. Albastru reprezintă procentul de focoase nucleare aflate în depozite, iar cu roșu, cele aflate în baze militare și în submarine.
Restul arsenalului nuclear este reprezentat de arme nucleare mai mici, mai puțin distructive, care sunt utilizare pe distanțe mici în câmpurile de luptă sau pe mare. Rusia nu are mii de arme nucleare cu rază lungă de acțiune pregătite.
Experții estimează că aproximativ 1.500 de focoase rusești sunt în prezent „dislocate”, adică amplasate în bazele militare sau pe submarine.
Nouă țări dețin arme nucleare: China, Franța, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Rusia, SUA și Marea Britanie.
China, Franța, Rusia, SUA și Marea Britanie se numără, de asemenea, printre cele 191 de state semnatare la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), ceea ce înseamnă că trebuie să își reducă stocul de focoase nucleare și, teoretic, să le elimine complet.
India, Israelul și Pakistanul nu s-au alăturat niciodată TNP, iar Coreea de Nord s-a retras în 2003. Pe de altă parte, Israelul este singura țară dintre cele nouă care nu și-a recunoscut niciodată în mod oficial programul nuclear, dar este acceptat faptul că are focoase nucleare.
Ucraina nu are arme nucleare și, în ciuda acuzațiilor lui Putin, nu există nicio dovadă că a încercat să le achiziționeze, mai scrie BBC.
►►► Rusia anunță că își modifică doctrina nucleară din cauza implicării Occidentului în conflictul din Ucraina
Armele nucleare sunt concepute pentru a provoca distrugeri maxime. Amploarea distrugerii depinde de o serie de factori, printre care: dimensiunea focosului, cât de sus detonează deasupra,
relieful unde urmează a fi detonate.
Cu toate acestea, chiar și cel mai mic focos ar putea provoca pierderi uriașe de vieți omenești și consecințe de durată. Bomba care a ucis aproape 150.000 de oameni la Hiroshima avea 15 kilotone. Focoasele nucleare de astăzi pot avea mai mult de 1.000 de kilotone.
Ce înseamnă „descurajarea nucleară” menționată de Putin? Argumentul pentru menținerea unui număr mare de arme nucleare a fost faptul că, dacă ai posibilitatea de a-ți distruge complet inamicul, acesta nu ar ataca.
Politica rusă recunoaște, de asemenea, armele nucleare doar ca un factor de descurajare și enumeră patru cazuri pentru utilizarea lor:
– lansarea de rachete balistice care atacă teritoriul Federației Ruse sau al aliaților acesteia;
– utilizarea armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva Federației Ruse sau a aliaților săi;
– un atac asupra clădirilor guvernamentale sau militare importante ale Federației Ruse care amenință capacitatea sa nucleară;
– agresiune împotriva Federației Ruse cu utilizarea armelor convenționale atunci când însăși existența statului este în pericol.
Cât de îngrijorați ar trebui să fie lumea? Probabilitatea unui conflict nuclear poate să fi crescut ușor, dar rămâne scăzută.
Amenințarea lui Putin ar trebui privită ca un avertisment și nu ca o dorință de a folosi armele nucleare. Totuși, există întotdeauna riscul unui calcul greșit.
URMĂREȘTE-NE pe GOOGLE NEWS!