Erdoğan, din nou pe poziții de forță după asasinarea jurnalistului saudit

Cotidianul israelian Haaretz a explicat cum asasinarea jurnalistului saudit Jamal Ahmad Khashoggi l-a repus pe poziții de forță pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Khashoggi  a fost asasinat la începutul lunii octombrie 2018 în Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul.

Crima a fost aspru condamnată la nivel internațional, dar din punct de vedere politic l-a făcut indispensabil pe Erdoğan.

Trump are nevoie de el, Putin a devenit mai prietenos, iar Uniunea Europeană se gândește să redeschidă negocierile cu Turcia pentru aderarea la spațiul comunitar.

În martie 2015, doi președinți au aterizat în Arabia Saudită la doar două zile distanță unul de celălalt.

Primul a fost  Erdoğan care a aterizat la Jeddah și a fost întâmpinat de guvernatorul provinciei.

Al doilea a fost Abdel-Fattah al-Sissi, președintele Egiptului care a ajuns în capitala Riad și a fost primit cu onoruri regale de regele  Salman.

Mesajul saudiților a fost clar. Sissi, rivalul lui Erdoğan, a fost musafirul de onoare.

Vizita lui Erdoğan a fost una de acceptare din partea saudiților după ce în timpul fostului rege Abdullah au existat tensiuni între Turcia și Arabia Saudită.

În 2018, situația s-a schimbat radical. Erdoğan nu mai este musafir de mâna a doua.

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman caută să-l întâlnească pe președintele turc, însă acesta nu se grăbește.

Pe 30 noiembrie și 1 decembrie a avut loc summitul G 20, o întâlnire a șefilor de guverne și guvernatorilor băncilor naționale din 20 de țări.

Probabil că s-a căutat și o soluție pentru ca Mohammed bin Salman, acuzat de CIA de moartea jurnalistului saudit, să fie cumva iertat la nivel internațional.

Înainte de summitul G20, Haaretz scria că Trump va fi bucuros să se uite de asasinarea jurnalistului și să continue relațiile pe care SUA le are cu Arabia Saudită ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Trump a respins concluziile CIA că prințul Mohammed a ordonat asasinatul mai ales că Arabia Saudită urmează să cumpere arme din SUA în valoare de  110 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Erdoğan nu se își vede de treabă. Poliția și serviciile de secrete turce caută încă părți din corpul lui Khashoggi, tranșat în clădirea Consulatuli.

Se pare că președintele turc aremai multe gloanțe împotriva prințului Mohammed pentru că meciul lui Erdoğan nu este cu Arabia Saudită, ci cu SUA. Guvernul turc a ajuns la concluzia că Trump va face totul să-l salveze pe prințul saudit și să protejeze Arabia Saudită de un cutremur.

Chiar dacă Mohammed va ajunge la proces, el va fi cea mai mică grijă a lui Trump. Erdoğan vrea să-l ajute pe președintele SUA, dar nu gratis, pentru că se teme de strânsa cooperare dintre americani și kurzii din nordul Siriei care, în viziunea Turciei, sunt niște teroriști și o reală amenințare pentru țară.

Decizia SUA de a înființa de-a lungul frontierei vestice a frontierei turco-siriene posturi de observație controlate de trupele americane a fost considerată inacceptabilă de Turcia. Guvernul de la Ankara consideră că trupele americane protejează de fapt kurzii de atacurile armatei turce.

Nu este prima oară când poziția fără compromis a lui Erdoğan îi crează probleme serioase lui Trump. Ce va alege Trump: Turcia sau kurzii care s-au dovedit luptători redutabili împotriva ISIS?

Acum, având și problema prințului saudit, este posibil ca Trump poate să-i lase singuri pe kurzi care vor plăti astfel prețul relației dintre SUA și Arabia Saudită.

Nu este singura problemă a lui Trump cu Erdoğan. Președintele SUA nu știe cum să gestioneze afacerea  deja parafată prin care Turcia va cumpăra din Rusia rachete antiaerine. În ciuda presiunii SUA și a altor state NATO, Erdoğan nu renunță la achiziție.

Săptămâna trecută, Putin a anunțat că Rusia și Turcia nu vor folosi dolarul ca monedă pentru afacere pentru că acesta este doar o metodă de a pune presiune, făcând referire la sancțiune impuse de SUA Iranului. Printre sancțiuni se numără și interdiciția impusă Iranului de a face tranzacții în dolari folosind bănci americane.

Acest anunț a venit la câteva zile după ce Putin și Erdoğan au inaugurat o parte a unui nou gazoduct care permite Rusiei să vândă gaz Europei fără a mai trece prin Ucraina.

Trebuie reamintit faptul că acum doi ani și jumătate, relațiile dintre Rusia și Turcia erau ca în timpul Războiului Rece după ce Turcia a doborât un avion militar rusesc.

Apoi, Turcia a suferit o puternică criză economică din cauza lipsei turiștilor ruși, țara nu a mai putut exporta produse agricole în Federația Rusă, iar fabricile turcești de acolo au fost închise.

Erdoğan a înțeles mesajul, și-a cerut scuze și a ajuns la un acord fără precedent cu Rusia în legătură cu războiul civil din Siria.

Asasinarea lui Khashoggi a fost benefică pentru Erdoğan și în relația sa cu Uniunea Europeană. Înainte de această crimă, el era considerat un violator al drepturilor omului din cauza cenzurii presei și a arestărilor politice.

Acum, poate să se descrie ca un liberal al cărui biblie este Declarația Universală a Drepturilor Omului. Astfel, UE a decis să reia discuțiile cu Turcia pentru aderare după ce în ultimii doi ani aceștia au fost înghețate.

Aceste discuții nu vor ajunge însă  la niciun rezultat pentru că aproape toate statele UE au declarat că Turcia a încălcat drepturile omului și libertatea de exprimare.

Turcia a fost lăudată de Europa când a îndeplinit 66 dintre cele 72 de condiții ale UE pentru ca turcii să circule fără vize în Uniune. Libera circulație a fost o condiție a Turciei impusă Europei pentru a stopa valul de imigranți. Pe de altă parte, Turcia a primit din partea UE peste cinci miliarde de euro pentru a opri imigranții.

Printre cele șase puncte care au rămas din cele 72 se numără legea foarte strictă în privința contraterorismului sau semnarea unor acorduri de cooperare polițienească și judiciară.

Turcia vede în legea sa împotriva terorismului un instrument vital împotriva kurzilor, dar și drept cadru legal împotriva adversarilor politici ai lui Erdoğan.

Pe de altă parte, semnarea acordurilor de cooperare ar însemna ca Turcia să recunoască Ciprul grecesc.

Acum, Erdoğan este în vărful unui montagne russe, însă căderea poate fi dură, mai scrie Haaretz.

Turcia se confruntă cu o serioasă criză economică. Inflația este de 25%, șomajul nu scade, investitorii străini evită să se întoarcă în Turcia, nefiind impresionați de gloria internațională a lui Erdoğan.

data-matched-content-ui-type="image_stacked"