Mai multe state membre solicită UE să finanțeze ridicarea de garduri și ziduri la frontierele sale externe

Douăsprezece țări ale UE au scris Comisiei Europene și președinției slovene a UE solicitând noi instrumente pentru protejarea frontierelor externe ale uniunii în fața fluxurilor migratorii și cerând, de asemenea, finanțarea de către UE a construcției de garduri și ziduri, scrie Corriere della Sera.

Vineri are loc la Luxemburg Consiliul de Afaceri Interne și scrisoarea va alimenta dezbaterea dintre miniștrii celor 27 de state membre, care au printre punctele de pe ordinea de zi consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv examinarea și reținerea migranților (care fac parte din noul Pact privind migrația și azilul, ale cărui negocieri sunt blocate).

Miniștrii de interne din Austria, Cipru, Danemarca, Grecia, Lituania, Polonia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia și Slovacia în scrisoarea de patru pagini („Adaptarea cadrului legal al UE la noile realități”) solicită „noi instrumente care să permită evitarea, mai degrabă decât tratarea ulterioară, a consecințelor grave ale unor sisteme migratorii și de azil supraîncărcate și cu capacități epuizate, care în final afectează negativ încrederea în capacitatea de a acționa decisiv atunci când este necesar”.

Țările baltice și Polonia sunt sub presiune în ultimele săptămâni din cauza imigranților împinși la graniță de către dictatorul belarus Alexander Lukashenko cu scopul de a destabiliza Uniunea. Polonia și Lituania ridică deja bariere defensive la granița cu Belarus.

Conform semnatarilor, „barierele fizice par a fi o măsură de protecție eficientă care servește intereselor întregii UE, nu doar a țărilor membre de primă sosire. Această măsură legitimă ar trebui finanțată într-un mod suplimentar și adecvat prin intermediul bugetului UE, ca o problemă urgentă ”.

Documentul mai precizează că „pentru a asigura integritatea și funcționarea normală a spațiului Schengen, toate frontierele noastre externe trebuie protejate cu cel mai înalt nivel de securitate. În același timp, politica noastră privind migrația și azilul trebuie să fie rezistentă la abuzuri. Nicio țară terță nu ar trebui să poată utiliza sistemul nostru de azil în scopul exercitării de presiuni politice și de a șantaja UE și statele sale membre sau de a exploata situația actuală din Afganistan”.

Comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a explicat la sosirea sa în consiliu că „există presiuni migratorii puternice: avem agresiunea lui Lukashenko, o creștere a sosirilor peste Marea Mediterană și ruta Atlanticului și, de asemenea, o creștere a mișcărilor secundare în Uniunea Europeană ”, de aceea trebuie să „facem progrese în ceea ce privește Pactul privind imigrația și azilul”, care conține „toate componentele pentru a putea gestiona migrația într-un mod mult mai bun”.

Într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, Johansson a explicat că este „destul de optimistă” cu privire la posibilitatea „de a se putea face progrese. Migrația este o problemă privind care statele membre au poziții diferite – a spus ea – dar am impresia că acestea converg și par mai pregătite să înțeleagă diferitele realități. Este clar că sprijinul de care Italia are nevoie este diferit de cel de care au nevoie Lituania sau Spania. Singurul lucru care nu funcționează este să-ți găsești propria soluție individual”.

Din 2018, barierele fizice la frontierele externe ale Uniunii s-au multiplicat în Europa. Cea mai lungă se află în prezent la granița dintre Bulgaria și Turcia și măsoară 235 de kilometri. Alți 40 de kilometri de bariere au fost construiți la granița dintre Grecia și Turcia, în zona râului Evros, unul dintre cele mai frecventate puncte de trecere de către migranți. Aici, autoritățile din Atena s-au gândit și la instalarea de „bariere sonore”: aparate acustice capabile să emită zgomote la un număr foarte mare de decibeli pentru a împiedica trecerea frontierei.

Zona balcanică este cea în care au fost ridicate cele mai multe ziduri: unele au apărut între Slovenia și Croația, între Macedonia de Nord și Grecia, precum și între Serbia și Ungaria. De asemenea, se construiește o barieră între Lituania și Belarus.

Polonia se pregătește să facă același lucru, în timp ce și Spania și-a consolidat gardurile și sârma ghimpată în cele două enclave ale sale Ceuta și Melilla de pe teritoriul african. În fine, Franța intenționează să-și închidă granițele în jurul portului Calais.

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA