„Viziunea Moscovei pe termen lung este o Românie care a părăsit atât UE, cât și NATO, devenind un aliat ideologic al Rusiei”

Românii rămân o nație puternic anti-Rusia, se arată într-un articol publicat de platforma online Sinopsis care citează un material al Balkan Insight.

Sinopsis este un portal de informație și analiză editat de Asociația de Investigații Media în Balcani – BIRN România, în urma proiectului ”Reporting Security in the Black Sea Area”, susținut financiar de către Black Sea Trust for Regional Cooperation.

Pentru a-și transmite mesajele, Rusia vizează subtil inima și mintea românilor, utilizând o combinație de instrumente „soft“ – laudă, cultură etc – alături de instrumente  „hard“, ce țin de politica externă.

Angela Grămadă, șefa asociației Experts for Security and Global Affairs, un think-tank din București, a declarat pentru BIRN că Rusia știe cu ce are de luptat în România.

„Moscova a evaluat deja foarte bine percepția românilor despre Rusia în general”, a subliniat ea.

Totodată, Grămadă a remarcat că țara rămâne mai pro-occidentală decât majoritatea statelor din sud-estul Europei.

Dar unele grupuri din societate sunt vulnerabile în fața narațiunilor media pro-Kremlin și sunt exploatate pentru a spori neîncrederea în UE și NATO, a adăugat ea.

Într-un raport pe tema vulnerabilității în fața propagandei rusești, dat publicității de centrul Global Focus din București, în martie 2018, se arată că Rusia își joacă de multă vreme cărțile în România.

„Viziunea Moscovei pe termen lung este o Românie care a părăsit atât UE, cât și NATO, devenind un aliat ideologic (al Rusiei), proces care ar implica transformarea sa într-o țară dominată de un discurs conservator și antioccidental”, se arată în raport.

Un sondaj de opinie al centrului de cercetări Avantgarde din octombrie 2018 demonstrează că 31% dintre români încă mai consideră Rusia drept cel mai mare dușman al țării lor.

Ungaria, considerată un rival istoric, se află cu mult în urmă, cu un procent de 9%.

Dintre toți liderii străini, românilor  le place cel mai mult președintele francez Emmanuel Macron – ales de 38% dintre persoanele intervievate – urmat de Angela Merkel din Germania, preferată de 37% dintre intervievați.

Președintele rus Vladimir Putin se află mult în urmă, pe locul cinci, cu un procent de 19%.

Aproape 60% cred că scutul SUA antirachetă de la Deveselu e un lucru bun pentru țară.

Această antipatie față de Moscova se datorează îndelungatelor fricțiuni de ordin istoric, parțial legate de Moldova vecină care a făcut parte din România și pe care Uniunea Sovietică și-a anexat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial.

O sursă și mai veche de discordie este tezaurul de stat al României, care a fost depozitat la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în timpul ocupației germane și austro-ungare, dar care nu a fost niciodată restituit pe deplin.

Rezultatul este o țară mai rezistentă decât majoritatea vecinilor din regiune în fața temelor din media și propunerilor rusești.

România a susținut o prezență mai mare a NATO, menită să blocheze Rusia în Marea Neagră după ce anexarea Crimeei, în 2014. A fost nevoie de efort serios pentru a convinge Bulgaria vecină și Turcia să sprijine asemenea inițiative.

Moscova dispune de mai multe căi prin care să-și exercite influența asupra țărilor vecine, chiar și în cele ostile, precum Ucraina și România.

O metodă este aceea de a investi în țară prin companii-paravan aflate în UE.  „Pe hârtie, pare să fie o investiție din UE, dar dacă te uiți în spatele companiei din UE, constați că adevăratul proprietar este rus”, spune ea.

Un alt canal prin care Moscova funcționează este prin intermediul grupurilor din societatea românească amatoare de cultură rusă.

Kremlinul apelează și la mici ONG-uri locale, tentându-le să promoveze  materiale proruse în schimbul finanțării sau în vederea unei mai mari recunoașteri internaționale.

O metodă mai agresivă este războiul cibernetic. Serviciile române de informații afirmă că, de obicei, Bucureștiul este ținta atacurilor cibernetice “din est”.

Pe data de 20 februarie, Microsoft a anunțat că a descoperit o campanie de atacuri cibernetice care vizau angajați ai unor instituții din Belgia, Franța, Germania, Polonia, România și Serbia. Câteva dintre organizațiile vizate erau ONG-uri, grupuri de reflecție și susținătoare ale democrației.

Campania era coordonată de Strontium, o organizație sprijinită de Kremlin, a informat Microsoft.

Pe data de 17 februarie, Facebook a anunțat că a îndepărtat 364 de pagini și conturi, dintre care unele aveau 800.000 de cititori și care se dădeau drept pagini independente de știri din Europa de Est, inclusiv din România și Moldova, dar care erau de fapt dirijate de angajați de la Sputnik.

Dintre paginile care vizau România, una era dedicată protestelor anticorupție și, în general, având  un conținut ce discredita mișcarea de protest.

Drept răspuns, Sputnik a acuzat Facebook că “apelează practic la cenzură”  ca să elimine paginile în mod abuziv.

SRI a anunțat de curând că în 2018 s-a confruntat cu mai multe valuri de atacuri cibernetice, multe dintre ele avându-și originea în „zona estică” – termenul prin care instituțiile române se referă de obicei la Rusia.

SRI a mai spus că aceste atacuri erau sprijinite de stat, din cauză că virușii erau extrem de sofisticați și aveau nevoie de o uriașă infrastructură de ordin logistic – uneori, necesitând 2000 de servere.

Rusia continuă să susțină că urmărește îmbunătățirea relațiilor cu România. Pe 7 februarie, ambasadorul său la București, Valeri Kuzmin, le-a spus jurnaliștilor că Rusia nu are intenții ostile și dorește relații mai calde. Cel mai mare obstacol, a spus el, îl reprezintă scutul antirachetă al SUA, pe care România îl găzduiește la Deveselu.

Dar, pe 28 decembrie 2018, Ambasada rusă din România a postat un mesaj bilingv în română și rusă negând că Armata Roșie ar fi comis vreo crimă când a ocupat țara, spre sfârșitul anului 1944.

De multă vreme, presa occidentală și cea românească publică articole periodice menite să-i discrediteze pe soldații Armatei Roșii care au eliberat de sub fascism țările din Europa Centrală și de Est

Mesajul i-a iritat pe mulți români care încă mai condamnă invazia rusă și impunerea forțată a regimului comunist.

Angela Grămadă spune că Rusia continuă să jignească sentimentul național românesc.

Articolul integral AICI