Pe Facebook sunt distribuite adeseori fotografii și filmulețe al căror conținut este prezentat în mod eronat de către cei care le încărcaă pe rețeaua de socializare.
Intervenția jandarmilor români asupra unor suporteri din București a apărut pe rețele de socializare din Belgia ca fiind o zdravănă bătaie dată de polițiștii francezi unor marocani care scuipau oamenii în metrou.
Pe Facebook circulă un videoclip cu ofițeri de poliție din Paris care altoiesc câțiva tineri marocani care nu purtau mască în metrou. De fapt, este vorba despre o intervenție a jandarmilor după meciul Dinamo – Steaua care a avut loc la începutul lunii octombrie 2020.
Pe 13 noiembrie, un bărbat din Belgia a postat pe Facebook un videoclip în care ofițerii de poliție îi trag pe tineri cu violență dintr-un vagon al metroului și îi pun la pământ. Câțiva tineri sunt, de asemenea, bătuți cu un baston.
Utilizatorul care a postat acest videoclip a scris la comentariul de pe Facebook că este vorba despre „tineri marocani fără mască, care au scuipat călătorii din metrou”. Videoclipul este distribuit de 765 de ori și a ajuns la peste 100.000 de persoane.
Brecht Castel este un jurnalist belgian care lucrează pentru publicațiile Knack și De Standaard și este specialist în dovedirea informațiilor false care apar pe rețele de socializare. El a demonstrat că filmulețul nu are legătură cu metroul din Paris. Rețineți că nu utilizatorii din alte țări recunosc stațiile de metrou din București sau limba română!
Are sau nu masca de protecție GPS? Un pilot grec a păcălit internauții și trolii
Investigația începe prin a căuta pe Facebook videoclipuri termenii „tineret marocan”și ajungem la câteva încărcări ale videoclipului. Încă de la început este izbitor că nu se vorbește în franceză. Imaginile sunt cu adevărat din Paris?
Încărcăm o captură de ecran la Google Images și ajungem la un articol pe site-ul românesc bihon.ro. Articolul este din 2 octombrie 2020 și are legătură cu reținerea unor suporteri după meciul Dinamo – Steaua. Articolul respectiv include și un clip video postat pe Facebook. Videoclipul prezintă aceleași imagini, dar la o calitate superioară. De asemenea, durează mai mult de un minut.
Într-adevăr, pe 2 octombrie a avut loc un derby de fotbal la București. Imaginile sunt din stația de metrou Ștefan cel Mare. Sună plauzibil, deoarece meciul a avut loc pe stadionul din apropiere al echipei gazdă Dinamo.
Jurnaliștii români de la AFP au urmărit videoclipul și i-au auzit pe ofițeri strigând: „ieșiți afară”, „hai, hai”, „jos”, „culcat” și „pune-le cătușe”.
Cum se poate dovedi că imaginile au fost filmate în stația de metrou respectivă din București? Versiunea mai lungă a videoclipului arată și imagini preluate dintr-un tren de metrou. Când camera se îndepărtează de scenă, vedem un logo lipit de pământ în metrou (dreapta).
Pe site-ul companiei de transport public Metorex, care operează metroul în capitala României, găsim un videoclip cu același logo (stânga). Se dovedește a fi un simbol care încurajează distanțarea socială.
Deci, imaginile ar fi putut fi realizate într-un metrou românesc. Suntem, de asemenea, siguri că este stația de metrou de lângă stadionul Dinamo? Găsim o fotografie a stației de metrou pe site-ul de socializare Foursquare (stânga) și o comparăm cu o captură de ecran din videoclip (dreapta).
Tipul de metrou și tabelele se potrivesc. De asemenea, se potrivește un semn care indică linia de metrou (cadru violet). Deci videoclipul ar fi putut fi filmat în stația de metrou Ștefan cel Mare de lângă stadionul de fotbal Dinamo.
Ziarul românesc Gazeta Sporturilor a scris despre incident și confirmă că acesta a avut loc în stația de metrou Ștefan cel Mare. Treizeci de persoane au fost arestate.
Poliția din București a răspuns, de asemenea, pe Facebook la incident: „Arestându-i am reușit să prevenim acțiuni violente”. Mesajul include și fotografii cu armele confiscate.
Prin urmare, arestarea nu a avut nicio legătură cu un presupus incident în care tineri marocani care nu purtau mască au scuipat călătorii, incălcând regulile sanitare. Concluzia este că informațiile oferite de către utilizatorul de Facebook din Belgia sunt false.
Româncă, condamnată în Belgia pentru hărțuire online: „Mai bine la închisoare decât fără Facebook”