Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a întocmit o scurtă statistică privind elevii care au turnat la Securitate. Totuşi, informaţia conţinută în aceste baze de date nu este nici exhaustivă, nici exactă pentru că în numeroase cazuri statisticile fostei Securităţi sunt incomplete.
Analiza a avut în vedere înregistrările care menţionau ocupaţia „elev” şi s-a axat doar persoanele născute începând cu anul 1962 care la începutul anului 1980 aveau maximum 18 ani. Au identificate 6.121 persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”.
Colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fişă a colaboratorului şi nu au fost cuprinşi în bazele de lucru ale Securităţii. „Chiar şi aşa, datele disponibile ne îngăduie formarea unei imagini asupra fenomenului”, se arată într-un comunicat al CNSAS.
Din analiza recentă reiese că elevii au fost recrutaţi pentru pe diverse linii de muncă: informaţii interne, aproximativ 3.580 de elevi din care peste 80% au fost recrutați pentru a furniza informaţii despre colegi şi, eventual, profesori; contrainformaţii în sectoarele economice, aproximativ 1.500 elevi de la licee cu specific industrial şi agricol; contrainformaţii militare, aproximativ 340 de elevi de la licee şi alte instituţii de învăţământ cu specific militar.
De ce nu controlau Partidul și Securitatea vistieria Bisericii Ortodoxe
Unii elevi au fost cooptaţi elevii pentru contraspionaj (în probleme precum radioamatori, filatelişti etc.), antiterorism, paşapoarte, securitate şi gardă. În plus, în bazele de date mai sunt cuprinse un număr de aproximativ 600 de elevi despre care nu există date la ce au fost folosiți.
„În rândul elevilor care au colaborat cu Securitatea, în funcţie de calităţile individuale (posibilităţile de informare), putem distinge câteva categorii: cei mai numeroşi au fost încadraţi la categoria „persoane de sprijin” (aproximativ 5550 persoane), la „colaboratori” aproximativ 230 de persoane, apoi informatori, gazdă casă de întâlniri (6 persoane), şi alţii cu calitate neprecizată”, mai precizează CNSAS.
Din cazuă daptului că informaţiile disponibile în evidenţa electronică nu sunt complete, numărul de elevi recrutaţi de către diverse unităţi în perioada 1980-1989 nu este exhaustiv. Cei mai mulţi au fost recrutaţi de pe linia contrainformaţiilor militare (cam 450 de colaboratori din rândul elevilor) şi de către inspectoratele judeţene Galaţi (în jur de 400), Vrancea (peste 300) şi Sibiu (aproximativ 300).
Șpăgarii justiției comuniste. Bani, mese la cârciumi, alune, țigări sau casetofoane
Cei mai puţini, conform datelor identificate, au fost recrutaţi la nivelul judeţelor Teleorman (39), Caraş-Severin (10), Hunedoara (2). Un număr improbabil de recrutări reiese la Securitatea Municipiului Bucureşti care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat în perioada menţionată doar în jur de 100 de surse dintre elevi.
Un capitol aparte este reprezentat de „abandonare”, respectiv încetarea colaborării cu Securitatea. Pentru aproximativ 5.300 de persoane nu sunt date legate de motivul abandonării. Este posibil să fi continuat colaborarea sau cei însărcinaţi cu actualizarea informaţiilor nu au mai completat evidenţele.
Acolo unde există menţiuni, dintre motivele invocate de autorităţi pentru încetarea legăturii, cele mai dese au fost: lipsa posibilităţilor informative (aprox. 380), au devenit membri P.C.R. (aprox. 150 persoane), şi-au schimbat locul de munca, deces, deconspirare etc.
Mai trebuie spus că Securitatea nu s-a dat în lături de la recrutarea şi folosirea copiilor cu vârste sub 16 ani. I.C., născut în aprilie 1976 şi recrutat la 17.09.1988 de către Securitatea judeţului Galaţi, avea 12 ani şi 5 luni; Ş.V., născut în septembrie 1975 şi recrutat la 09.08.1988 de către Securitatea judeţului Vrancea, avea 12 ani şi 11 luni; F.B., născut în mai 1974 şi recrutat la 26.11.1987 de către Securitatea judeţului Timiş, avea 13 ani şi 6 luni; P.M., născut în august 1970 şi recrutat la 12.12.1984 de către Securitatea judeţului Călăraşi, avea 14 ani şi 4 luni; D.E., născută în februarie 1971 şi recrutată la 05.11.1985 de către Securitatea judeţului Sibiu, avea 14 ani şi 9 luni.
Unii dintre ei au ajuns parlamentari după 1989. Cazul fostului deputat de Vrancea în două legislaturi (2008 – 2016), Nicolae Ciprian Nica, doctor în științe juridice este notoriu. După ce Curtea Supremă a decis că a fost colaborator al Securității, acesta a declarat că se duce la CEDO. Traseist politic, Nica și-a început cariera la PSD, a trecut la UNPR, a revenit în PSD și adus de Nicolae Ciucă în Secretariatul General al Guvernului în 2022 și păstrat de Ciolacu.
Șpaga în justiția comunistă (II). Magistrați corupți sau destituiți au împărțit dreptatea și după 1989
Conform art. 2 lit. b teza I din O.U.G. nr. 24/2008, prin „colaborator al Securității” se înțelege „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului”.
Nica a dat dovadă de sârguință în munca de securitate. Nica Ciprian, fiind elev al Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Ploieşti, a fost recrutat în calitate de colaborator pentru a asigura o supraveghere informativă cât mai bună a mediului de elevi, cât şi pentru cunoaşterea, prevenirea, descoperirea şi curmarea unor activități şi fapte ostile ce ar aduce prejudicii securității statului”. A semnat un angajament în iunie 1976, preluând numele conspirativ „Bratosin”.
„La data de 14.06.1976 a fost recrutat în calitate de colaborator numitul Nica Ciprian (…) în scopul de a supraveghea informativ mediul de elevi din cadrul liceului cât şi pentru supravegherea informativă a elevilor străini din cadrul căminului de la Liceul nr. 6 din Ploieşti. Dând dovadă de interes în munca de culegere a informațiilor, colaboratorul a furnizat materiale informative despre unii elevi străini în atenția U.M. 0625 R.P. (…) in relațiile cu organele de securitate a dat dovadă de sinceritate, corectitudine şi punctualitate la întâlnirile planificate. Apreciem corespunzătoare activitatea informativă desfăşurată de colaboratorul Bratosin”.
Deputatul securist s-a apărat susținând că, pe când era elev la Liceul de Arte plastice din Ploieşti, a cumpărat două radiocasetofoane de la elevi străini care studiau în România. A fost chemat în biroul directorului unde un angajat al Securității i-a pus în față două opțiuni, ori accepta să devină colaborator al Securității, ori urma să fie exmatriculat şi cercetat penal pentru mai multe infracțiuni ce decurgeau din fapta lui de a cumpăra bunuri de la cetățeni străini. A acceptat să-și toarne colegii pentru a nu-şi pune părinții într-o situație jenantă şi defăimătoare.
La Parchetul General există un dosar legat de modul în care Securitatea folosea copiii. În perioada iulie – octombrie 2021, CNSAS a a trimis Secţiei Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 6.702 documente identificate în arhiva proprie, cu privire la activitatea desfăşurată de 169 de foşti ofiţeri de Securitate care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a unui număr de peste 2.300 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist.