DRAMELE din Italia. Româncă violată de patron cu acordul soțului: „Mi-a cerut să fiu drăguță cu el”

În 2017, peste o sută de persoane abuzate în Italia au reușit să-și refacă viața grație ajutorului oferit de Proxima, o asociație care luptă împotriva traficului de persoane și exploatării sexuale și în muncă. Printre victime se află și mai mulți români, în special femei.

«Mă numesc Adelina, am 30 de ani, am venit în Italia ca să lucrez alături de fostul meu soț care muncea deja în provincia Ragusa în niște sere. Trăiam într-o casă din interiorul serelor, fără contract, iar el într-o zi mi-a cerut să fiu drăguță cu patronul care, în schimb, avea să fie generos cu noi. Eu am refuzat, iar soțul meu m-a bătut pentru a mă convinge».

Astfel începe una dintre multele povești de exploatare sexuală și în muncă a unor persoane singure sau a unor întregi familii sosite în Italia, uneori după o lungă și foarte periculoasă călătorie, cu speranța unei vieți mai bune, scrie Meridionews.it.

Traficul de ființe umane a continuat și în 2017. În Sicilia, asociația Proxima a ajutat 125 de victime să scape din coșmarul exploatării în cadrul unui proiect derulat timp de 15 luni în provinciile Ragusa, Siracusa, Enna și Caltanissetta. Directoarea proiectului, Ausilia Cosentini, vorbește despre «o sclavie modernă, deseori invizibilă, la care sunt constrânși bărbați, femei și copii».

Femei, la fel ca Adelina, de naționalitate română, care își continuă astfel povestirea: «Într-o zi m-a sunat pe mobil patronul pentru a-mi oferi o cafea la el acasă. Eu m-am dus, gândindu-mă că era și soția lui. Dar ea nu era, el m-a împins cu forța în dormitor și m-a abuzat. M-am simțit imobilizată, fără forță, incapabilă să reacționez. A fost cea mai urâtă experiență din viața mea. Apoi am decis să fug, să mă întorc în România, și după câteva luni am divorțat de soțul meu, care devenise tot mai violent». A trecut timpul și Adelina și-a regăsit liniștea alături de un alt bărbat. Însă în România situația economică e dificilă și de aici decizia de a se întoarce din nou în Sicilia pentru a lucra în sere.

«Ne-am dus să lucrăm pentru 25 de euro pe zi, 10 ore zilnic fără contract. Și nu mi-a fost greu până nu am rămas însărcinată. Am lucrat până în a opta lună de sarcină, dar apoi a trebuit să întrerup munca și să mă întorc în România. Cu banii pe care îi trimitea el nu reușeam să trăim, astfel am fost obligată să-mi las copilul în grija unei rude care mi-a cerut 250 de euro pe lună pentru a se ocupa de el. M-am dus la iubitul meu și trimiteam în fiecare lună bani pentru întreținerea fiului nostru, care între timp creștea fără noi. După doi ani am rămas însărcinată a doua oară, patronul ne-a spus în mod clar că trebuie să întrerup sarcina dacă vrem să rămânem să lucrăm pentru el. Eram controlați în mod constant și nu ne dădea banii pe care ni datora, numai niște avansuri. Astfel am schimbat locul de muncă cu ajutorul unui intermediar pe care l-am plătit cu 100 de euro, ascunzând sarcina. Dar nici cu noul patron lucrurile nu au mers mai bine».

Apoi cei doi află de asociația Proxima și viața lor se schimbă. Sarcina poate continua și reușește să-și aducă și primul copil în Italia. «După câteva luni am născut – încheie Adelina, care acum privește lumea plină de speranță. Partenerul meu a urmează un stagiu de formare care ne va ajuta să ne construim viitorul».

Sandra, în schimb, are patru frați, este nigeriancă și mama ei a rămas infirmă după un accident. În urma acestuia, tatăl a abandonat-o și s-a recăsătorit. «Am decis să plec pentru a-mi ajuta mama și frații. Un prieten al unchiului meu mi-a povestit despre posibilitatea de a merge în Italia, unde o femeie pe nume Ide căuta pe cineva care să o ajute să lucreze într-un supermarket. M-au dus să fac un ritual voodoo la un native doctor, unchiul meu fiind garant al datoriei mele pentru serviciul oferit». Ritualul în chestiune a constat în mâncarea inimii și intestinelor unei găini sacrificată pe loc, ingerând și o băutură alcoolică și promițând plata unei sume de 25.000 de euro femeii din Italia: dacă pactul nu va fi respectat Sandra și unchiul vor muri.

«După două zile am plecat – continuă Sandra – înfruntând o călătorie de două luni și jumătate. Am traversat deșertul timp de trei zile fără apă, până la Tripoli, unde am fost dusă într-un ghetou în care nu erau nici mâncare, nici apă, nici servicii igienice. Acolo, la fel ca alte femei, am fost violată. Credeam că plecarea în Italia, după o lună, avea să fie eliberarea mea din acel coșmar. În schimb, odată sosită în Sicilia am fost transferată într-un centru de primire din Napoli. De aici am fost luată de un nigerian, trimis de Ide, care m-a dus într-o casă din Firenze în care trăiau cinci femei. Apoi Ide mi-a dezvăluit adevărata muncă pentru care m-am angajat să restitui datoria: prostituția».

Sandra refuză, urlă și din acest motiv este sechestrată în locuință fără nicio posibilitate de a contacta alte persoane. La final cedează, mai ales pentru că crede că ritualul poate avea consecințe grave asupra familiei sale. Face trotuarul timp de șase luni și rămâne însărcinată. Este obligată să avorteze și o hemoragie aproape o ucide. «Eram distrusă – spune – mă simțeam un corp fără suflet, însă am avut forța să reacționez și să fug. Am reușit să contactez un prieten, care mi-a sugerat să sun la numărul verde». La acel număr verde răspunde Proxima, iar acum Sandra se reîntoarce la viață.

Proxima ajută la reintegrarea a 125 de persoane: 67 sunt de naționalitate nigeriană, 36 din România, 8 din Maroc, 2 din Columbia, 1 din Coasta de Fildeș, 3 din Gambia, 3 din Ghana, 1 din Mali, 1 din Senegal, 1 din Tunisia, 2 din Ucraina. 74 sunt adulți, 51 sunt minori și dintre aceștia 27 sunt neînsoțiți.

data-matched-content-ui-type="image_stacked"

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.