Munca de îngrijitoare nu mai are doar o funcție marginală așa cum se considera până acum zece ani, ci are o importanță fundamentală în gestionarea a peste două milioane și jumătate de persoane din Italia care nu se mai pot descurca singure. Iată de ce pentru cele peste un milion de îngrijitoare prezente în această țară este necesar să se verifice dacă sistemul de protecție și siguranță la locul de muncă este aplicat în mod corect și punctual, scrie Domenico Della Porta, delegat Federsanità ANCI, pe site-ul quotidianosanita.it.
Subiectul, dezbătut recent la un eveniment al Federsanità ANCI, organizat la Firenze cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființarea Serviciului Sanitar Național, a avut parte de unanima atenție a directorilor generali ASL prezenți. Printre primele obiective de atins pentru a se asigura sănătatea și siguranța îngrijitoarelor și asistența adecvată persoanelor din grija lor, este acela de a se demara parcursuri de informare și comunicare.
În manieră simplificată, se poate spune că munca de îngrijire necesită înalte capacități organizative, rapiditate în decizii, asumarea de responsabilități, în același timp cu o extremă disponibilitate de a asculta și a fi atent la persoanele de care te ocupi și care deseori depind de îngrijitor pentru a putea supraviețui. Este vorba, așadar, de o muncă complexă, deseori subevaluată, care necesită un mare angajament.
Referitor la munca domestică există o reglemenare de tip contractual, colectiv, în care găsim – mai mult sau mai puțin explicit – îndatoririle, limitele și responsabilitățile conexe acestei activități. Îngrijirea persoanelor este fără îndoială o muncă solicitantă, atât din punctul de vedere al orelor de activitate zilnică, cât și a atenției constante cu care trebuie desfășurată. Este vorba de o muncă delicată și obositoare, în care deseori și efortul fizic (este de ajuns să te gândești la persoanele infirme) are o mare însemnătate.
Toate aceste aspecte trebuie avute în vedere când se alege această activitate, pentru a nu te trezi apoi nepregătit, căzând pradă unei munci care deseori este considerată nu fi foarte solicitantă. În plus, trebuie adăugată încărcătura emoțională pe care o implică această muncă, din moment ce nu este vorba numai de efectuarea unor activități practice, ci și de a fi într-o relație de sprijin cu una sau mai multe persoane.
Pe timpul desfășurării activității de îngrijitoare riscurile legate de stres sunt foarte importante. Dar și celelalte riscuri, care nu sunt diferite de cele care se înfruntă în mod normal în interiorul locuințelor și pentru care este necesară o anumită doză de precauție, trebuie avute în vedere. Ca exemplu, trebuie spus că cele mai frecvente accidente casnice sunt legate de căderile în interiorul locuințelor (cauzate de utilizarea inadecvată a scărilor, de podelele alunecoase etc), de incendii (cauzate de utilizarea necorespunzătoare a gazului sau electricității), de consumarea unor substanțe periculoase.
Un alt risc poate fi legat de efortul fizic (risc care există în special când se mută persoane infirme care nu sunt în stare să colaboreze). Problema acestor riscuri are o importanță foarte mare, la nivelul Italiei existând circa 6.000 de astfel de accidente de muncă anual. Mai mult, statisticile recente confirmă că zidurile domestice, între care sunt furnizate aceste servicii de îngrijire, nu garantează deloc un mediu sigur de muncă, dimpotrivă, rata de accidentare este tot mai mare.
Astfel, și în acest sector evaluarea riscurilor reprezintă un punct central al prevenției. Nu se poate lăsa totul pe seama familiilor. Evaluarea riscurilor are cu adevărat un sens dacă este avută în vedere de toate părțile, în principal de angajator.