Parlamentari români au decis pe 16 noiembrie 2021 că România poate reveni la vremurile de dinainte de 1989. Au votat o lege propusă de Guvernul Cioloș în 2016 prin care Serviciul Român de Informații (SRI) poate face anchete penale, exact cum făcea Securitatea.
Mai multe asociaţii ale magistraţilor solicită ca Avocatul Poporului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și Curtea Constituțională să se sesizeze privind legea aprobată, respectiv OUG 6/2016 referitoare la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
Această ordonanță a fost emisă de guvernul Cioloș în martie 2016. Ea este semnată de premierul de atunci și contrasemnată de către ministrul Justiției, Raluca Alexandra Prună, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, ministrul de Interne, Petre Tobă, și ministrul Muncii Claudia Ana Costea.
În februarie 2016, Prună declara într-un interviu pentru Revista 22 că nu ofițerii acoperiți ai serviciilor secrete din rândul magistraților sunt problema sistemului judiciar din România.
Colaborator al Securității, un comisar a fost uns șef peste Poliția Animalelor
În mai 2016, Senatul aproba tacit ordonanața de urgență a guvernului. O lege adoptată tacit de prima cameră sesizată înseamnă practic că la finalul celor 45 sau 60 de zile de dezbatere a unui proiect de lege, acesta este considerat automat ca fiind adoptat și este trimis către camera decizională chiar dacă nu a fost dezbătut sau votat în termenul dat.
În acest caz, camera decizională a fost Camera Deputaților. Practic, senatorii nu și-au bătut capul cu dezbaterea ordonanței, lăsându-și colegii deputați să aibă cuvântul final.
Potrivit Media Research Centre, o organizație independentă care își dorește să contribuie la creșterea calității democrației și a guvernării în România, multe legi adoptate în mod tacit s-au dovedit a fi și controversate.
Timp de o lună, în 2016 ordonanța a stat pe la comisiile de Drepturile omului, Muncă și Apărare, apoi a rămas undeva uitată în sertarele celei Juridice până în septembrie 2021. Membrii acestei comisii au dat un aviz favorabil.
Trebuie spus că în Senat, Comisia Juridică și Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului au dat un aviz negativ inițiativei guvernului Cioloș.
Totodată, legea prevede că lucrători specializați din Poliție pot face cercetare penală, fără a menționa cine sunt acești lucrători specializați.
Câte teste au făcut (și) americanii folosindu-se chiar de foștii ofițeri de Securitate?
De ce se aseamănă această lege cu legea care permitea Securității să facă cercetare penală? În cadrul Securității funcționa Direcția a VI-a. Codul de procedură penală din 1968 stipula: „Competența organelor de cercetare ale Securității. Cercetarea penală se efectuează de către organele de cercetare ale Securității, indiferent de calitatea făptuitorului, în următoarele infracțiuni prevăzute de Codul penal: art. 155 – 173, precum și infracțiunile arătate în art. 28 pct. 1 lit. g”. Aceste articole făceau referire la infracțiunile contra statului: trădarea, spionajul etc., exact ca legea recent adoptată.
Este de notorietate faptul că multe anchete demarate de Securitate sub pretextul trădării, spionajului etc. erau plasate ca dosare gata făcute către Miliție. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri a fost cel al dezidentului politic Gheorghe Ursu, ucis în arest, după cum scria un fost coleg pe pagina sa de Facebook.
La votul acestei ordonanțe au participat 303 deputați din care doar zece au fost împotrivă, opt s-au abținut, iar doi nu au votat.
Parlamentarii care s-au opus Securității pe stil nou suntmajoritatea deputați neafiliați: Ludovic Orban, Bogdan-Alexandru Bola , George Ionescu, Gheorghe Adrian Miuţescu, Constantin Şovăială, Antonel Tănase (foști membri PNL), Anamaria Gavrilă, Mihai Ioan Lasca și Francisc Tobă (foști membri AUR sau fără adeziune la partid).
Tot împotriva a votat și Daniel Florin Ghiță (PSD), fostul SPP-ist și luptător de K1. Colegele sale de partid, Alexandra Presură și Elena Stoica nu au votat.
S-au abținut de la vot: Victoria-Violeta Alexandru, fost ministru Muncii, Rodica-Luminiţa Barcari, Claudiu-Martin Chira, Ionel Dancă, Nicolae Giugea și Gabriel Plăiaşu (foști PNL), Ana-Loredana Predescu , ambii membri PSD, și Mircea Roşca, PNL.
Timișoara. Cum învârtea Securitatea cheița Justiției
Legea recent adoptată care permite SRI să facă anchete penale încalcă recomandările din 1999 ale Consiliului Europei, organizația fanion a Europei care veghează asupra respectării drepturilor omului din cele 47 de state membre ale sale.
În raportul denumit Control of internal security services in Council of Europe member states, unde raportor a fost chiar politicianul român Gheorghe Frunda, Adunarea Consiliului Europei a propus ca serviciile de securitate internă să nu aibă voie să efectueze anchete penale, să aresteze sau să rețină persoane și să nu fie implicate în lupta împotriva crimei organizate, cu excepția cazurilor foarte specifice, când criminalitatea organizată prezintă un pericol evident pentru liber ordinea unui stat democratic.
„Controlul democratic efectiv al serviciilor de securitate interne este deosebit de vital în acest sens. Riscul abuzului de putere de către serviciile de securitate internă și, prin urmare, riscul unor încălcări grave ale drepturilor omului crește atunci când serviciile de securitate internă atunci când exercită anumite competențe, cum ar fi puterea de a percheziționa proprietățile private, de a desfășura cercetări penale, de a aresta și de a reține”, se mai arată în raport.
Securiști împotriva heavy metal. „Metaliștii de la blocul 9”, bătuți crunt