Infractorii români din Marea Britanie, mai ușor de deportat chiar dacă au reședință

Cazul unui infractor român din Marea Britanie, condamnat de nenumărate ori, a devenit un motiv de atac al unei părți a presei britanice asupra Uniunii Europene și legislației acesteia.

Pe 8 iulie 2019, jurnaliștii de la Daily Express au publicat un articol în care se arată contrariați de faptul că UE nu permite deportarea infractorilor și că aceștia sunt protejați.

Ca argument, ei prezintă cazul românului Denis Viscu.

În vârstă de 20 de ani, acesta locuiește în Marea Britanie din 2007 și nu poate fi deportat pentru că trăiește de mai bine de cinci ani în regat.

Între 2014 și 2017, el a fost condamnat pentru 20 de infracțiuni, printre care tâlhărie și posesie de arme albe (cuțit).

Ministerul de Interne britanic a încercat să-l deporteze în România în septembrie 2017 considerându-l un „infractor perseverent”.

Pentru a-l deporta, instituția a susținut că românul nu se află sub protecția legislației UE privind cetățenii pentru că nu a avut rezidență neîntreruptă fiind în dese rânduri reținut sau arestat.

La procesul pentru deportare, judecătorul a avut altă opinie.

El a explicat că Denis Viscu era minor când a comis faptele și nu putea fi condamnat la închisoare.

Acest lucru înseamnă că rezidența lui în Marea Britanie a fost neîntreruptă, ceea ce îl face subiectul Directivei UE privind cetățenii.

Capitolul IV al acestei Directive stipluează că cetățenii Uniunii Europene care stau legal timp de cinci ani neîntrerupt într-un stat membru au dreptul la reședință permanentă în acel stat.

Un stat membru poate deporta un cetățean al unui alt stat UE numai dacă există motive solide care indică faptul că acesta reprezintă un risc pentru siguranța publică.

Tot legislația UE mai arată că o persoană care a suferit condamnări nu poate fi împiedicat de a obține dreptul de reședință.

Cazul a ajuns acum la Curtea de Apel a Angliei și Țării Galilor care îl analizează și va da o decizie.

Președintele completului format din trei judecători, Sir Nicholas Edward Underhill, a explicat reprezentantului Ministerului de Interne că deportarea se poate face pe motive de siguranță publică și securitate.

El consideră însă că nu este necesar ca o persoană să fie condamnată la închisoare pentru a se considera perioada de reședință ca fiind întreruptă.

Este suficient ca persoana respectivă să fi fost reținută sau arestată.

Magistratul consideră că este nu sentința oferă indicații că valorile sociale au fost încălcate, ci este suficient ca pentru infracțiunea respectivă să fi fost emis un mandat, indiferent că este de arestare sau altă formă de reținere.

Până la finalizarea Brexit, dacă decizia va fi în favoarea Ministerului de Interne și implicit a deportării, infractorii români vor putea fi trimiși mai ușor acasă.