Skip to content

Înscenare pusă la cale de un traficant turc de droguri ca să scape din închisorile românești

Condamnat la 22 de ani de închisoare în România, un turc se luptă cu sistemul penitenciar fiind nemulțumit că oamenii lui au fost prinși cu peste 300 de kg de heroină.

Hakan Yigit are 47 de ani și încearcă să scape de viața de după gratii prin mai multe tertipuri.

Și-a dat în judecată avocatul, dar și închisorile pe unde s-a perindat pentru că a fost sancționat.

A înjurat gardieni, a fost găsit cu obiecte interzise, nu s-a supus percheziției corporale după vizita familiei.

S-a plâns că penitenciarul nu îi aduce la comandă pepene verde și Domestos, un produs interzis prin regulamentul de ordine interioară pentru că este un produs pe bază de clor.

S-a văitat că, musulman fiind, nu putea mânca hrana oferită în spatele gratiilor. Inspecțiile magistraților au arătat că musulmanii din penitenicarele românești primesc hrană conform religiei.

Ultima găselniță ca să scape de închisoare a fost să-i însceneze unui alt turc un transport internațional de droguri crezând că i se va reduce pedeapsa.

Cu ajutorul altui conațional a plantat aproape 1.000 de pastile de ecstasy și peste 600 grame de amfetamină în două autoturisme.

Mașinile erau cumpărate din Germania și aduse cu platforma în România, cei care se ocupau de această afacere neavând habar ce le pregătise turcul Hakan Yigit.

Anchetatorii au aflat de la un alt pușcăriaș, condamnat în același dosar cu Yigit, că acesta intenționează să plaseze droguri în portiera unei mașini și apoi să denunțe persoana.

Neștiind că procurorii au fost informați despre intențiile sale, turcul a cerut să fie audiat la DIICOT ca să facă un denunț.

Anchetatorii l-au primit și i-au ascultat povestea. Hakan Yigit a susținut că în Rotterdam există un laborator de unde un conațional cumpără droguri.

Acestea ajung în Turcia prin România și Bulgaria și sunt transportate de cetățeni bulgari.

Le-a dat procurorilor copia unei cărți de identitate a unei persoane și le-a spus că aceasta va aduce din Rotterdam 10.000 de pastile de ecsasy și cinci kg de cocaină ascunse în portiera unei mașini adusă pe o platformă.

Apoi, Hakan Yigit a comunicat procurorilor că transportul nu a mai avut loc pe teritoriul României și va oferi date despre transporturi viitoare către Turcia prin România.

Procurorii DIICOT Pitești au dispus la data de 14 februarie 2019 reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului Hakan Yigit pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic internațional de droguri de mare risc, trafic de droguri de mare risc şi instigare la săvârșirea a două infracțiuni de inducere în eroare a organelor judiciare.

Primul contact al turcului cu sistemul judiciar românesc a fost pe 29 iulie 2015 când a fost arestat preventiv pentru constituire grup infracțional organizat și trafic internațional de droguri.

În aprilie 2017, Tribunalul Vâlcea l-a condmnat la 17 ani și opt luni, i-a confiscat câteva mii de euro, casa și terenul din localitatea Călimănești, județul Vâlcea, și bineînțeles cele 310,71 kg de heroină.

Polițiștii de la Antidrog au capturat peste 310 kg de heroină adusă din Iran prin Ucraina. Destinația: Olanda și Germania

Yigit Hakan este căsătorit în România, are un copil, s-a stabilit aici și a pus-o pe cumnata sa să înființeze SC Unitrafic SRL care a fost ulterior folosită pentru traficul de droguri.

Două firme din Vâlcea prin care s-au făcut transporturile de droguri, SC Unitrafic SRL și SC Resident SRL, au fost amendate cu peste jumătate de milion de lei și s-a dispus radierea lor.

Turcul deținea și o firmă de transport internațional de mărfuri, Yigitler Trans din Brezoi, Vâlcea.

Această firmă avea mai multe camioane care ar fi fost folosite la transportul drogurilor din Turcia spre Europa de Vest cu tranzit prin România.

Procurorii au considerat în urma anchetei că Yigit Hakan a fost liderul grupării din România care se ocupa cu traficul de droguri.

Heroina era adusă din Ucraina prin Vama Siret și era ascunsă în rezervorul autotrenurilor.

La rândul său, Hakan Yigit făcea parte dintr-o rețea mai mare care opera în Iran, Turcia, Ucraina, România și țări din Vestul Europei și era condusă de cetățeni turci.

Rolul grupului din România era acela de a prelua drogurile din Turcia sau Ucraina și de a le transporta în Olanda și Germania.

Transporturile de droguri erau făcute sub paravanul unor transporturi legale de mărfuri cu TIR-uri ale căror rezervoare aveau amenajate lăcașuri speciale pentru ascunderea drogurilor.

Rezervoarele autotrenurilor erau amenajate special pentru trafic de droguri

Un șofer de TIR, fost angajat al turcului la Vâlcea, a decis să-și facă o firmă de transport și a cumpărat de la Yigit un cap tractor.

În 2015 a efectuat trei curse cu peleți, din Bereghomet (Ucraina) la Bistrița (România).

Transporturile de peleți erau paravanul traficului de droguri.

Conform actelor de la dosar, Liviu Constantin Bîngă, cunoscut drept Alin, a lucrat doi ani la Hakan Yigit ca șofer pe TIR, perioadă în care a efectuat mai multe transporturi cu diferite mărfuri în țări din vestul Europei.

Prin firma lui Bîngă au fost înmatriculate mai multe autocamioane despre care procurorii aveau indicii că erau folosite la transportul drogurilor din Turcia spre Europa de Vest.

Anchetatorii aveau indicii că Hakan Yigit făcea trafic de droguri încă din 2014. În luna mai a acelui an, autoritățile turce au găsit aproape 131,4 kg de heroină într-un TIR.

Șoferul, tot un turc, a fost condamnat la 13 ani de închisoare, iar autoritățile turce au dispus disjungerea cauzei față de Hakan Yigit.

Din transcrierea convorbirii telefonice purtate între Yigit cu tatăl șoferului condamnat reiese că acesta avea legătură cu transportul de heroină.

Yigit a fost asigurat de tatăl condamnatului că nu trebuie să își facă probleme și să stea liniștit și că toată vina a luat-o asupra lui.

Liderul rețelei a promis în schimb că îi va lua șoferului sau copilului acestuia casă, mașină și orice are nevoie.

Bîngă, fostul angajat al turcului, devenit între timp patron are pe numele său emis de autoritățile turce un mandat de arestare.

Acesta ar fi fost implicat în martie 2015 într-un alt transport de heroină dinspre Turcia spre vestul Europei cu tranzit prin România.

În acel caz, șoferul a fost un român, Gheorghe D., este judecat și se află în arest la penitenciarul din Edirne. În TIR-ul condus de el au fost depistate aproape 123 kg de heroină.

Gheorghe D. a plecat cu TIR din România în Turcia sub pretextul unui transport de polietilenă de la Rompetrol pentru compania turcească Chemimpex din Istanbul.

În Istanbul s-a întâlnit cu Bîngă și s-au cazat la un hotel aflat în imediata apropiere a parcării de TIR-uri SEDEF. De aici, el trebuia să vină la Popești-Leordeni cu un transport de ață de bumbac.

Autoritățile turce au interceptat transportul de heroină pe 19 martie 2015 la vamă la ieșirea din Turcia către Bulgaria.

Pentru transportul heroinei, șoferul a primit 1.000 de euro, prietena lui susținând că el habar nu avea ce se afla în rezervor.

O altă rută folosită de rețea pentru aduce droguri din Iran în UE a fost prin Ucraina. În iulie 2015 a fost pus la cale transportul a 310,76 kg de heroină sub coordonarea lui Hakan Yigit.

Omul de încredere al acestuia era Sincar Huseyin. Yigit îi promisese că îi rezolvă rezidența în România și-l ajută să-și facă aici o afacere.

Condamnat și el la închisoare în același dosar cu Yigit, Sincar era persoana de legătură cu alți membri ai rețelei din Republica Moldova, Ucraina, Olanda și Germania.

Sincar și George Solomon Săman, un alt șofer de TIR al rețelei, au plecat cu câte un autotren la Odessa unde s-au întâlnit cu trei turci, unul dintre ei fiind fratele lui Hakan Yigit.

Săman a explicat procurorilor că Yigit i-a comunicat că va aduce din Ucraina doar 50 de kilograme de heroină și că îl va recompensa cu câte 1.000 euro/kilogram de heroină.

Odată ajunşi la Odessa, cei doi au parcat TIR-urile într-un garaj şi drogurile au au fost încărcate dintr-o dubă Mercedes Sprinter de culoare albă și numere de Cernăuți.

După ce heroina a fost ascunsă în rezervoare, Sincar și Săman au plecat cu autotrenurile spre Cernăuți.

Aici au lăsat autotrenurile într-o parcare turcească de unde urmau să fie preluate de cei doi alți șoferi.

Hakan Yigit stabilise ca TIR-urile să fie preluate de șoferi bătrâni pentru că la vamă nu se uită nimeni întrucât nu se așteaptă ca bătrânii să transporte droguri”.

Pe de altă parte, Sincar a susținut în fața anchetatorilor că a refuzat să mai conducă TIR-ul și de aceea furnizorii de droguri l-au ținut trei zile „drept gaj” pentru ca Săman să ajungă în România și să fie siguri că nu vor fi denunțați.

După fiecare transport de mărfuri din Ucraina pentru România și după descărcarea mărfurilor pe raza localității Bistrița, fostul șofer Bîngă se deplasa cu autotrenul către frontiera de vest a României având ca destinație finală Germania sau Olanda.

Foto: Vocea Vâlcii

În urma acestor deplasări, revenea în România cu zeci de mii de euro cash, așa cum rezultă și din comunicările telefonice interceptate în cauză. La percheziție, de la el a fost ridicată suma de 135.240 euro.

Când drogurile nu puteau trece frontiera în Ungaria, Hakan Yigit devenea foarte violent.

O dată, polițiștii români de la Rutieră au reținut certificatul de înmatriculare din cauză că semiremorca nu avea cauciucurile în regulă. Apoi, șoferului i s-a refuzat intrarea în Ungaria deoarece parbrizul de la TIR era fisurat.

La data de 28 iulie 2015, doi șoferi au fost prinși în flagrant cu 310,76 kilograme heroină la frontiera româno-maghiară și astfel a fost destructurată rețeaua.

Yigit a încercat să-și recupereze casa și terenul care fuseseră confiscate, dar nu a putut dovedi de unde avea bani să le cumpere.

Oficial, în anii 2014- 2015, împreună cu soția sa au avut venituri licite în sumă totală de 15.521 lei, iar valoarea bunurilor dobândite era de 20 de ori mai mare.

Turcul se consideră condamnat pe nedrept după cum reiese din cererile pe care le-a depus la dosar, mai ales că ceilalți inculpați au primit pedepse mai mici decât el.

El a cerut rejudecarea cauzei dar nu la instanțele din Vâlcea și Argeș unde s-au  exercitat presiuni asupra  judecătorilor. Unele cereri i-au fost respinse, altele se mai judecă.