Italian, înșelat cu peste 600.000 de euro de o bandă de români condusă de o femeie

Procurorii Serviciului Teritorial Timişoara al DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, au efectuat marţi, 4 iunie, zece percheziţii domiciliare într-un dosar de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de DIICOT, ancheta vizează destructurarea unui grup infracţional organizat, format din şase persoane şi condus de o femeie, care ar fi înşelat un cetăţean italian cu peste 600.000 de euro.

Anchetatorii susţin că la sfârşitul anului 2015, perioadă în care se afla pe teritoriul Italiei, o româncă, anchetată în acest dosar, a cunoscut un cetăţean italian despre care a realizat că avea disponibilităţi financiare ridicate, acesta fiind interesat să investească în scopul obţinerii de profit. Ca atare, femeia i-a prezentat oportunitatea de a face anumite investiţii financiare în România, cei doi păstrând legătura şi după întoarcerea acesteia în ţară.

ITALIA: Amenzi de patru ori mai mari pentru folosirea telefonului mobil la volan

“Realizând că putea profita de naivitatea persoanei vătămate, dar şi faptul că, pentru a-l determina pe acesta să le vireze sume semnificative de bani, avea nevoie de sprijinul mai multor persoane, în anul 2016, suspecta împreună cu un alt suspect, concubinul său, au luat iniţiativa constituirii unui grup infracţional, în care le-au cooptat şi pe alte trei suspecte. În urma cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit faptul că suspecţii au premeditat cu minuţiozitate activitatea infracţională, inventând o serie de situaţii şi fapte mincinoase prezentate persoanei vătămate ca fiind reale, scop în care au conceput şi folosit mai multe documente falsificate, menite să-i întărească convingerea persoanei vătămate referitor la realitatea demersurilor imobiliare pe care intenţionau să i le propună, doar în scop de fraudare”, se precizează în comunicatul DIICOT.

După ce şi-au stabilit foarte bine rolurile, membrii grupului infracţional au convins cetăţeanul italian ca, în perioada martie 2016 – decembrie 2017, să vireze pe numele membrilor grupării suma totală de 608.655 de euro.

“Astfel, la începutul anului 2016, suspecta a demarat contactele cu persoana vătămată, încercând mai întâi să se asigure de solvabilitatea acesteia şi de disponibilitatea sa de a-i vira diferite sume de bani, sub diferite pretexte. Ca atare, suspecta i-a relatat persoanei vătămate faptul că se afla într-o mare dificultate financiară, deoarece trebuia să achite urgent terenul aferent casei în care locuieşte din România, în municipiul Arad şi care aparţine mamei sale, întrucât Primăria urma să demareze procedurile de evacuare a familiei sale pentru neplata în întregime a terenului aferent casei. Astfel, persoana vătămată a procedat la transferarea sumei de aproximativ 20.000 euro, atât din contul personal, cât şi prin servicii de transfer rapid de bani, iar la indicaţiile suspectei, sub pretextul că deţine o carte de identitate expirată, aceasta i-a solicitat persoanei vătămate ca suma respectivă să fie virată pe numele celor alte două suspecte în cauză”, mai spun procurorii.

Ulterior, asigurându-se de disponibilitatea financiară a victimei şi cunoscând dorinţa acesteia de a investi în domeniul imobiliar, românca i-a prezentat cetăţeanului italian prima “oportunitate de investiţie imobiliară”. Femeia i-a prezentat, în mod fictiv, faptul că a identificat ca fiind de vânzare un imobil în municipiul Arad, la o adresă inexistentă în realitate, a cărui valoare cerută de proprietari era de 65.000 euro, dar care a fost negociat de către aceasta până la suma de 50.000 de euro.

Drepturile și obligațiile româncelor care lucrează ca ÎNGRIJITOARE în Italia

“Suspecta a prezentat faptul că imobilul în cauză, care urma să fie cumpărat pe numele său, necesita renovări imediate, iar costurile acestora se ridicau la aproximativ 60.000 euro. Ulterior, după renovare, imobilul în cauză ar fi valorat 250.000 euro, sumă care, după revânzarea acestuia, suspecta s-a angajat că îi va reveni persoanei vătămate, fapt ceea ce nu s-a întâmplat. Astfel, în perioada martie 2016 – decembrie 2017, persoana vătămată a transferat suspectei, în mai multe conturi bancare aparţinând unor alţi membri ai grupării infracţionale, suma cumulată de peste 110.000 euro. Sumele au fost transferate către un alt membru al grupului infracţional, care a aderat la grupare în cursul anului 2016, cu scopul bine definit de a efectua transferurile şi retragerile de sume de bani transmise de către persoana vătămată. Pentru a-şi duce la îndeplinire rezoluţia infracţională, suspecta i-a transmis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, mai multe fotografii, care reprezentau aşa-zisul imobil care merita să fie cumpărat în vederea renovării şi revânzării la un preţ de cinci ori mai mare”, precizează DIICOT.

Totodată, pentru a da credibilitate şi mai mare situaţiei nereale pe care i-a prezentat-o victimei, periodic, pe tot parcursul anului 2017, românca i-a trimis cetăţeanului italian, prin aceeaşi aplicaţie, mai multe fotografii reprezentând muncitori care efectuează diverse lucrări de renovare. Respectivele fotografii, care atestau diverse stadii ale lucrărilor, au avut drept efect câştigarea încrederii părţii vătămate că investiţia sa chiar s-a realizat şi lucrările sunt în plină desfăşurare. Tot pentru câştigarea încrederii, aceasta i-a transmis italianului mai multe fotografii reprezentând contracte de vânzare-cumpărare atât între părţi, cât şi aşa-zis autentificate notarial, care atestau achiziţia imobilul descris anterior.

“În fapt aceste documente erau falsificate, fiind întocmite lapidar, conţinând mai multe greşeli de ortografie, gramaticale şi neavând nicio formă de înregistrare sau autentificare în cuprinsul acestora”, susţin anchetatorii.

După un timp, folosindu-se de mai multe persoane cu calităţi fictive (notar public, avocat), femeia a reuşit să-l inducă în eroare pe cetăţeanul italian cu privire la faptul că nu a putut efectua vânzarea imobilului aşa-zis achiziţionat şi renovat anterior, întrucât a contractat un împrumut de 25.000 euro, instituind ipotecă pe imobil şi încă o sumă de 15.000 de euro pe care a obţinut-o de la o altă persoană, pentru care a lăsat garanţie cartea sa de identitate.

Respectivele sume de bani, prezentate fictiv ca şi împrumuturi, au fost transmise ulterior româncei, în vederea achitării tuturor datoriilor şi radierii aşa-zisei ipoteci, pentru a se putea perfecta vânzarea imobilului şi pentru a putea fi recuperate astfel sumele de bani.

“În realitate întreaga stare de fapt de mai sus privind achiziţionarea, renovarea, ipotecarea, ridicarea ipotecii şi revânzarea acelui imobil a avut un caracter fictiv, fiind inventată şi prezentată persoanei vătămate ca fiind reală, cu un singur scop, acela de a o determina să trimită sume de bani către membrii grupării”, mai spun procurorii.

După epuizarea acestui scenariu, femeia, folosindu-se de datele şi informaţiile nereale prezentate în prima etapă a înşelăciunii, a reuşit să-şi continue planul elaborat şi i-a prezentat italianului o altă situaţie nereală, cu scopul de a-l determina să trimită sume de bani către membrii grupării.

ITALIA: Salariul minim pe care trebuie să-l încaseze îngrijitoarele, menajerele și bonele în 2019

Astfel, suspecta i-a comunicat faptul că, în trecut, a avut un proces cu Primăria Arad privind unele taxe pentru un teren aferent casei mamei sale, iar la acel moment mai există un proces pe rol cu Primăria Bucureşti, faţă de care are de achitat suma de 74.000 euro, după stingerea datoriei putând vinde atât imobilul renovat (investiţia imobiliară prezentată anterior), cât şi casa mamei sale, primind pe amândouă suma de 750.000 euro.

“În acest sens, suspecta i-a transmis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, înscrisuri cu titlul de somaţii primite de la Primăria Bucureşti, dintre care într-unul dintre ele era somată să plătească suma de 74.000 euro, cele două documente fiind nedatate, redactate lapidar, cu greşeli gramaticale şi de exprimare, fără a cuprinde toate elementele unui înscris oficial emis de primării. De asemenea, suspecta i-a prezentat persoanei vătămate şi un înscris intitulat ‘act terminat cabinet avocat’, constând într-o filă A4 redactată tehnograf, în care era menţionată pretinsa sumă de 74.000 euro pe care suspecta o avea de plată pentru acel imobil. Pentru a determina persoana vătămată să trimită această sumă de bani, suspecta i-a comunicat cetăţeanului italian faptul că a identificat deja un cumpărător pentru imobilul mamei sale, trimiţându-i în acest sens o aşa zisă promisiune de vânzare-cumpărare (…). Pentru a determina persoana vătămată să trimită suma de 74.000 euro necesară pentru rezolvarea situaţiei juridice a terenului, suspecta a prezentat faptul că bunica sa a construit, în urmă cu 50 de ani, o casă pe un teren luat în concesiune de la statul român, achitând doar o parte foarte mică din valoarea terenului, iar in urma verificărilor efectuate prin intermediul unui notar, valoarea terenului ar fi mult mai mare, de aproximativ 500.000 euro, deoarece prin acea zona urmează să se construiască autostrada”, se mai arată în comunicatul DIICOT

În vederea susţinerii acestei stări de fapt evident falsă, femeia i-a trimis “partenerului său”, prin intermediul unei aplicaţii, un mesaj video cu o străduţă care se termina într-un câmp, indicându-i acesteia faptul că terenul aflat în continuarea închiderii străduţei ar fi pretinsul teren deosebit de valoros prezentat. Pentru a întări cele prezentate, românca l-a pus în legatură telefonică pe cetăţeanul italian cu un bărbat care s-a recomandat a fi avocatul societăţii care urma să construiască autostrada.

Discuţiile pe tema achitării sumei de 74.000 de euro au continuat până în prezent, cetăţeanul italian primind constant de la suspectă mesaje tip SMS şi conversaţii prin intermediul unor aplicaţii cu privire la această aşa-zisă afacere cu compania de autostrăzi.

Femeia şi cei cinci complici ai săi vor fi conduşi la sediul DIICOT din Timişoara pentru a fi audiaţi.