Nu se făcuse încă ora opt dimineață când zece studenți se aliniaseră la ușa unui birou din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Era 2 septembrie 2017, dimineața, o zi ca oricare alta pentru integraliști, dar pentru restanțieri, una pe muchie de cuțit.

Viitorul lor universitar depindea de profesorul doctor Ioan Ardelean de la Facultatea de Mecanică.Toți aveau un plic alb în mână pe care-și trecuseră cu pixul numele lor și anul de studiu. Habar n-aveau că pe lângă ei roiau și câțiva polițiști sub acoperire.

Și pentru Ardelean ar fi fost o zi spornică, una ca multe altele din timpul sesiunilor. Nici nu bănuia că în dimineața aceea încheieturile îi vor fi strânse de cătușe. De luni de zile, biroul său fusese gazda primitoare a unor camere de supraveghere montate de anchetatori cu aprobarea unui judecător.

Opt dintre studenți strecuraseră în plic câte 50 de euro pentru a trece la disciplinele Mecanisme I şi II. Ceilalți doi, 200, respectiv 250 de lei. Plicurile erau, nu știu din ce motiv, albe și știa toată universitatea pentru ce erau, inclusiv femeia de la xerox care le vânduse, zâmbind aprobator.

Cumpărarea examenelor la Universitatea Tehnică era de notorietate în Cluj-Napoca. Zvonul că unele cadre didactice își burdușeau sertarele cu bani a ajuns și la urechile unui procuror care s-a autosesizat.

Lăcomia prof.dr. Ardelean l-a făcut să cadă primul în plasa anchetatorilor. Aceștia au dovedit că a luat șpagă de la aproape 50 de studenți, aproape toți recunoscând că au dat bani să treacă la Mecanisme. Unul singur a explicat inițial că banii erau „drept mulțumire” pentru felul în care profesorul i-a coordonat studiile. Picase de trei ori examenul.

Odată ce primea plicul, profesorul îi comunica studentului un subiect pentru examenul oral. Indiferent ce subiect trăgea, studentul șpăgar recita pe de rost subiectul primit. Unii primeau subiectele pentru a le rezolva acasă, alții mergeau cu „servita”, așa cum era cunoscut procedeul șpăgii, pentru că aveau de gând să plece în Germania sau Italia și nu aveau timp să învețe.

„No, și ce vreți acum? Vreți să mă băgați la închisoare?”, i-a interogat prof.dr. Ardelean pe doi studenți care intraseră împreună în biroul dascălului la datul șpăgii. Aceștia s-au jurat că n-aveau de gând să comită o asemenea faptă reprobabilă, așa că profesorul le-a primit ofranda.

În dimineața aceea de sâmbătă, 2 septembrie 2017, când a fost prins în flagrant, prof.dr. Ioan Ardelean a declarat că nu știa despre plicuri, cu atât mai mult despre conținutul acestora, și a negat comiterea vreunei fărădelegi. Puțin probabil, din moment ce, uneori, cozile de la ușa sa erau formate din zeci de studenți.

Tentativa sa jalnică de a se apăra a fost contrazisă de imaginile luate luni la rând din biroul său care arătau pelerinajul studențesc din cabinetul său. Erau de la diferite specializări: Mașini Agricole, Autovehicule Rutiere, Ingineria Transportului și Traficului, Inginerie Industrială sau Echipamente pentru Procese Industriale.

Studenții identificați în timpul flagrantului au fost audiați numai în calitate de suspecți. Au fost puși toți sub acuzare, dar, pentru că au recunoscut mituirea, declarațiile lor nu au fost folosite ca probe împotriva lor. Ulterior, procurorii au renunțat să-i urmărească penal, iar instanța a fost de acord.

De cealaltă parte, profesorul Ardelean, în vârstă de 70 de ani, a fost condamnat inițial la trei ani cu suspendare de către Tribunalul Cluj. Judecătorii au luat această decizie bazându-se pe faptul că dascălul se află la prima confruntare cu legea penală și a săvârșit infracțiunea la o vârstă înaintată, după o viață dedicată profesiei de dascăl.

Aceste argumente nu au ținut la Curtea de Apel Cluj care, pe 7 mai 2021, a dipsus trimiterea lui după gratii pentru trei ani și i-a confiscat peste 12.000 de euro. Nu va sta atât, având în vedere vârsta. Prof.dr. Ardelean este autorul a patru cărți și cursuri universitare, astfel că, dacă publică o broșură pe durata detenției, va scăpa după mai puțin de un an.

Chiar dacă au scăpat de urmărirea penală, numele studenților șpăgari trebuie să fie menționate. Cine știe unde ne vom trezi cu ei peste ceva timp!

Todor Paul, Dumitruţ Ioan, Cord Teodor, Curean Rareş, Carpiuc Dan, Chiorean Dorel Daniel, Matei Teodor Bogdan, Jac Alex, Alb Cătălin Răzvan, Șandru Bogdan Marian, Nicoară Ciprian Mircea, Vălean Doru Alexandru, Juszel Valter Istvan, Solovăstru Gheorghiţă Florin, Todea George Dan, Szekely Tamas Jozsef, Ciupe David Emanuel, Szabo Ștefan Alexandru, Petrean Andrei Ioan, Antal Copos Levente Iosif, Simoc Daniel George, Screiner Horia Dominic, Verdeş Alexandru, Cherecheş Sebastian Horaţiu, Szabo Attila, Tatiş Andrei Ionuţ, Paliciuc Bogdan Paul, Trif Rareş Ioan, Udvar Andrei, Josan Bogdan Constantin, Modol Andrei Mihai, Fazakas Tiberiu Daniel, Blaga Constantin Cătălin, Poenar Cătălin Sorin, Puchiu Gheorghe Ionuţ, Moldovan Ionuţ Cosmin, Fiscutean Bogdan Răzvan, Lazăr Gheorghe, Gnandt Michel Zsolt, Pop Adrian Alexandru, Ignat Cătălin, Florea Alexandru.

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.