Patru judecătoare, incapabile să înțeleagă o hotărâre simplă, împiedică accesul la informații publice

Ferească Dumnezeu să ajungi pe mâna unor judecători din România. O hotărâre definitivă, cu un dispozitiv foarte clar, nu a fost înțeleasă de patru judecătoare.

La sfârșitul lunii martie 2019, am solicitat Agenției Națională pentru Arii Naturale Protejate – ANANP să răspundă, potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, unor întrebări legate de persoanele care au fost angajate în această instituție în urma mai multor concursuri organizate în luna februarie 2019.

Am cerut ca pentru fiecare câștigător în parte să se precizeze:

– ce profesii au câștigătoriii concursurilor celor 59 de posturi contractuale consilier;

– ce ocupații au avut aceștia anterior angajării la ANANP;

– care este vechimea lor în muncă;

– care este vechimea la locul de muncă anterior angajării în ANANP.

Am mai cerut să răpundă acelorași întrebări și în cazul persoanelor care care au ocupat posturile scoase la concurs pentru structura centrală a ANANP.

Cum ANANP, în frunte cu șefa Adi Croitoru (foto), a ignorat solicitarea mea, m-am adresat instanței.

Pe 20 decembrie 2019, Tribunalul București a admis în parte acţiunea. „Obligă pârâta să comunice reclamantului răspunsul la pct.1 din cererea de informaţii din data de 26.03.2019, inclusiv pentru persoanele care au ocupat posturile scoase la concurs pentru structura centrală a ANANP. Respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată”, se arată în hotărâre.

Nu am fost mulmuțumit, dar am considerat că informațiile erau suficiente pentru a continua documentarea jurnalistică. Sentința a rămas definitivă pentru că ANANP nu a făcut recurs.

Dar răspunsul oferit de ANANP a fost unul contrar hotărârii judecătorești pentru că, în loc să menționeze pentru fiecare câștigător în parte informațiile solicitate, instituția a trimis un răspuns evaziv.

„Candidații declarați admiși la concursul organizat în data de 15.02.2019 pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție vacante au profesia de: jurist, inginer silvic, inginer în horticultură, biolog în ecologie și protecția mediului, inginer-cinegetică, filozof, inginer silvic exploatări forestiere, geograf și economist”, a fost răspunsul.

Într-o discuție pe care am avut-o cu președinta ANANP, Adi Croitoru, un personaj care a supraviețuit miraculos tuturor schimbărilor politice, ea mi-a spus că „nu-i e frică de nimeni”.

Nepotism în PNL. Senatorul Vela, fost ministru de Interne, îi face fiicei un rost în viață la Arii Protejate

Evident nemulțumit de răspunsul primit de la ANANP, am solicitat instanței, conform legii, să o amendeze pe Adi Croitoru cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în care instituția nu a comunicat informațiile dispuse de instanță.

În plus, potrivit Codului de procedură civilă, am mai cerut aplicarea unei penalități cuprinse între 100 și 1.000 de lei, cuantumul rămânând la latitudinea instanței, pentru fiecare zi de întârziere în care ANANP nu a comunicat informațiile dispuse de instanță.

Și am ajuns din nou la Tribunalul București. Pe 14 septembrie 2020, instanța a respins acțiunea considerând cererea ca fiind neîntemeiată. Degeaba am explicat judecătoarei că solicitarea mea conform Legii 544/2001 a fost foarte clară, la fel și hotărârea. Nu a vrut sau nu a putut să înțeleagă.

Așa că am făcut recurs. Nici la Curtea de Apel București nu am avut sorți de izbândă. Am crezut că unde-s mai multe capete luminate și șansa să ai parte de un proces corect e mai mare. Nici vorbă.  Pe 19 noiembrie 2021, un complet format din trei judecătoare a respins recursul, hotărârea fiind definitivă.

Potrivit jurisprudenţei CEDO, administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiţiei.

Dacă administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanţiile art. 6 din Convenţie de care a beneficiat justiţiabilul în faţa instanţelor judecătoreşti îşi pierd orice raţiune de a fi.

Decizia Curții de Apel va permite de acum încolo ca fiecare șef de instituție să-și bată joc de Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și să rămână nepedpsit.

Director în Romsilva: Ariile protejate ne împiedică să exploatăm pădurea. Nu facem bani!

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.