Parchetul General a anunțat miercuri, 22 iulie 2020, într-un comunicat de presă că fostul polițist despre care presa și autoritățile au anunțat că a infectat Spitalul Dimitrie Gerota din București cu coronavirus a scăpat de urmărirea penală.
Este al treilea caz clasat, după cel al politicianului care venise de la Bruxelles lși al unui consilier parlamentar, în care procurorii susțin că nu există date certe că persoanele anchetate ar fi fost la originea infectării.
Este foarte interesant de văzut cum se vor finaliza și celelalte dosare penale deschide de procurori pentru zădărnicirea combaterii răspândirii bolilor. Începutul este promițător.
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei pentru că nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
În lipsa altor testări, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate.
Procurorii mai susțin că în perioada în care fostul polițist a călătorit în Israel și Palestina, aceste zone nu se aflau pe lista celor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu.
De aceea, atât el, cât și restul grupului nu aveau nicio obligaţie la întoarcerea în România din Israel.
Cercetările au stabilit, se mai arată în comunicatul de presă, că nicio persoană dintre cele 80 care au călătorit împreună cu fostul polițist nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2.
Astfel, procurorii au exclus scenariul de infectare cu coronavirus a bărbatului în cadrul călătoriei în statul Israel. În ceea ce privește falsul în declarații, Parchetul susține că fostul polițist a semnat un formular intern al spitalului și nu cel introdus la începutul pandemiei, așa că acesta nu poate fi anchetat pentru această infracțiune.
Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor.
Fostul polițist Nelu Lupu a fost internat la Spitalul Dimitrie Gerota în data de 5 martie 2020, cu 11 zile înainte ca președintele țării să declare starea de urgență.
La fel ca în cazul lui, procurorii au clasat dosarul și în ceea ce-l privește pe senatorul PNL Vergil Chițac primul parlamentar care a luat noul coronavirus. Acesta fusese la Bruxelles la o întâlnire și apoi la o adunare a PNL.
„În temeiul actelor și probelor administrate în timpul cercetărilor s-a stabilit că senatorul nu a încălcat nicio normă privitoare la prevenirea sau combaterea bolii COVID-19, anunțând autoritățile competente când a manifestat simptome specifice noului coronavirus și supunându-se tuturor procedurilor medicale stabilite de către autoritățile medicale”, se arată într-un comunicat al Parchetului General din 7 iulie 2020.
Senatorul a avut primele simptome, potrivit procurorilor, în data de 9 martie, iar la Bruxelles a fost în perioada 17-19 februarie, astfel că au considerat că este exclus ca parlamentarul să se fi contaminat în Belgia.
Parchetul mai susține că la data de 19 februarie 2020 nu exista nicio interdicție sau obligație cu privire la persoanele revenite în România dintr-o țară membră a Uniunii Europene, în contextul existenței epidemiei generate de noul coronavirus.
Conform aceluași comunicat de presă, ancheta epidemiologică efectuată de către Direcția de Sănătate Publică și rezultatul arată că nu poate fi stabilită sursa infectării acestuia cu noul coronavirus.
Ce se fac procurorii că nu știu este faptul că Direcțiile de Sănătate Publică sunt puternic politizate. Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a declarat la începutul lunii iunie 2020 că în aceste direcții au fost angajați persoane neprofesioniste. Este greu de crezut că un sistem profund neprofesionalizat, așa cum l-a definit ministrul Sănătății, face o anchetă epidemiologică transparentă. Mai ales la nivel local.
Tot în dosarul senatorului Chițac, Parchetul a mai dispus clasarea cu privire la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă presupus comisă de către angajații Direcției de Sănătate Publică în legătură cu transportul senatorului, a membrilor familiei și unui angajat al biroului senatorial la spital în ziua de 13 martie 2020.
Senatorul, soţia şi asistentul lui au fost duşi fără izoletă şi fără să aibă vreun echipament de protecţie la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Procurorii au decis că nu a fost încălcată nicio normă sau măsură privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase și, din moment ce din investigațiile epidemiologice nu a rezultat că transportul a avut ca urmare răspândirea bolii COVID-19, angajații DSP scapă basma curată.
Haos în perioada stării de urgență. Cine i-a lăsat pe români cu dantura-n soare?
Legea carantinei și izolării a fost promulgată. De când și cui se aplică aceste măsuri