TRAGEDIA COLECTIV: Moartea a venit din zgârcenie și la promoție

Magistrații Tribunalului București au publicat motivarea sentinței în dosarul Colectiv.

Nenorocirea a fost posibilă din cauza unui lanț de „erori” umane în care prima verigă este lenea și neglijența unor angajați ai Primăriei Sectorului 4 în frunte cu primarul Piedone, continuă cu zgârcenia și prostia patronilor, miserupismul unui ofițer de la Pompieri și se termină cu imbecilitatea unui pirotehnist.

Timp de aproape doi ani angajații Primăriei Sectorului 4 nu au efectuat niciun control în miile de baruri, cluburi și restaurante din sector, nu a existat niciun plan de control.

Singura activitate desfășurată cu succes a fost cea de emitere pe bandă rulantă de autorizații și acorduri de funcționare a acestora, susțin judecătorii.

În cazul Colectiv, eliberarea autorizației de funcționare a clubului a fost făcută de către primarul Cristian Popescu Piedone și două subalterne cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale privind securitatea la incendiu.

După ce au obținut autorizația de funcționare, Alin George Anastasescu și Costin Mincu, patronii clubului, au decis să modifice spațiul respectiv cu toate că nu au solicitat și nu au avut acordul proprietarul clădirii să efectueze lucrări de construire sau de amenajare.

Au antifonat locul folosind cele mai ieftine produse de pe piață. Montarea buretelui a fost făcută de o firmă al cărei patron și-a adus vecinii să muncească ca zilieri pentru a face lucrarea.

Când s-au hotărât să spele buretele îmbibat de praf și fum de țigară, au căutat pe OLX o persoană care să facă acest lucru. Lucrarea a fost făcută fără a se întocmi vreun contract.

Decizia de a monta un container la intrare a aparținut tot lui Mincu și Anastasescu , ambii au și decis cum să-l decupeze pentru a amplasa ușa de acces. Ei chiar au obturat o a doua cale de ieșire fără a face alta.

Ștefan Andraș Suto, persoana care a montat buretele antifonic în Colectiv, a explicat magistraților că le-a propus patronilor clubului materiale cu preț variind între 15 și 200 de euro/mp.

Aceștia au ales cea mai ieftină variantă: plăci din poliuretan neignifugate cu un preț de 9,9 RON/mp fără TVA.

Suto a mai spus că nu știe să fi încheiat vreun contract pentru această lucrare, nu a găsit în evidențele sale contabile un asemenea contract, dar este posibil ca acesta să fi fost într-un laptop care s-a defectat.

Unul dintre zilieri, vecin și prieten cu Suto, care a lucrat la montarea buretelui a declarat că: „Buretele folosit absoarbe zgomotul, dar este printre cele mai ieftine de pe piață, pentru că nu are densitate, are suprafața plană și nu are tratament ignifug. Cunosc că Suto Ștefan Andraș a propus inițial cea mai scumpă variantă și s-a ajuns la final la cea mai ieftină. De altfel, patronul clubului, Alin, era destul de zgârcit, chiar și plățile manoperei le făcea foarte greu!

„Inculpații au fost interesați mai mult de acustica halei și limitarea cheltuielilor alocate lucrărilor de construire și amenajare, fiind mai puțin preocupați de siguranța și sănătatea propriilor angajați și clienților”, se arată în motivarea judecătorilor.

Ulterior, Anastasescu a decis să monteze el însuși același tip de burete neignifugat pe stâlpii din fața scenei, exact locul din care a pornit incendiul. Acest fapt a sporit considerabil, dacă nu hotărâtor, producerea dezastrului.

Buretele a fost lipit cu un adeziv pentru care producătorul declara că nu cunoaște temperatura de autoaprindere, așa cum reiese din expertiza tehnică făcută după dezastru.

Pe de altă parte și datele tehnice din fișa adezivului folosit pentru aplicarea buretelui sunt contradictorii. Producătorul susține că ar rezista la foc, dar substanțele din care este făcut sunt inflamabile.

Experții au stabilit că adezivul este un produs combustibil, emană căldură intens, fum gros și toxic la ardere, prin încălzire se descompune în componente inflamabile; degajă în incendiu substanțe deosebit de periculoase, trebuie ținut departe de chibrit, țigară, foc deschis, încălzitor electric. Produsul nu mai este stabil chimic după 100 grade Celsius și se auto-aprinde la peste 370 grade Celsius.

Iar în Colectiv se fuma și se folosea foc deschis, așa cum a dovedit ancheta. Scrumiere se găseau chiar lângă stâlpii tapetați cu burete ieftin.

Faptul că în acel spațiu se fuma a fost ignorat de cei doi pompieri, reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, care au verificat locul.

Mai mult, ei nici măcar nu au întocmit documentația necesară pentru ca acest local să intre în baza de date a ISU.

La toate acestea se adaugă și inconștiența pirotehniștilor care au montat și folosit artificiile din seara fatidică.

Articolele pirotehnice erau cumpărate din Bulgaria și nu aveau instrucțiuni de folosire în limba română.

Unul dintre pirotehniști, condamnat în dosar, a declarat că a montat artificiile astfel încât jetul să nu atingă stâlpii despre care habar nu avea cu cea erau acoperiți.

Artificiile achiziționate din Bulgaria trebuiau folosite numai în spațiu deschis.

Judecătorii au decis că cei doi pirotehniști, prin lipsa de profesionism, se fac și ei vinovați de neglijență gravă pentru că ar fi trebuit să se documenteze și să evalueze riscurile înainte de a folosi artificiile în acel spațiu.

Când a izbucnit focul, Marian Moise, unul dintre pirotehniști a luat un extinctor și a încercat să-l folosească, dar acesta era expirat, deci inutil.

Clubul nu era prevăzut cu instalație de detectare și alarmare în caz de incendiu sau instalații de stingere a incendiilor și nici cu trape pentru evacuarea fumului.

Expertiza a stabilit că buretele și adezivul folosite conțin multe substanțe toxice, cel mai periculos fiind stirenul. În caz de inhalare, este toxic pentru sistemul nervos central și tractul respirator superior.

Instanța a decis că patronii Clubului Colectiv erau conștienți de riscurile folosirii unei surse de foc în incinta clubului, mai ales că în 2014 din cauza unui mic incendiu s-a produs avarierea unor bunuri.

Cireașa de pe tort o reprezintă tot inconștiența patronilor. Cu toate că aveau autorizație pentru un spațiu de 80 de persoane, dar nu pentru spectacole, ei impuneau celor care organizau concerte să aducă cel puțin 250 de spectatori. La concertul Goodbye to Gravity trebuiau să fie minim 400.

„În indolența vecină cu intenția, la organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale inculpații au impus repetat condiții de atragere a unui public cât mai numeros în beneficiul propriei societăți, deși erau conștienți de riscurile datorate spațiului impropriu și măsurilor neluate privind situațiile de urgență”, se mai arată în motivarea instanței.

Unul dintre patroni, Anastasescu, a explicat cum funcționa sistemul: „dacă la eveniment veneau sub 250 de persoane, organizatorul urma să plătească o chirie de 1000 de Euro, dacă veneau între 250 și 400 de persoane, organizatorul urma să plătească doar 500 de Euro, iar dacă la eveniment participau peste 400 de persoane, organizatorul nu mai plătea nicio chirie”.

Așa s-a întâmplat și la concertul trupei Goodby to Gravity din seara nenorocirii. Totul pentru a câștiga cât mai mulți bani, după cum concluzionează judecătorii.

Acest lanț se încheie cu nesimțirea unui operator de la 112.

Chiar dacă se mai primiseră apeluri, nimic nu justifică modul în care unul dintre operatori i-a vorbit unui bărbat care semnala dezastrul:

Operator: 112, ce urgență aveți?

Un domn: Buna ziua, vreau și eu o salvare la club Colectiv acum!

Operator: Domnule, este o salvare acolo, da, este SMURD-ul acolo!

Un domn: Eu am nevoie acum, că sunt oameni arși aici.

Operator: Deci este SMURD-ul acolo , degeaba mă sunați pe mine și mai sunt și alte masini!

Un domn: Da, dar efectiv nu fac față, vă rog eu frumos!

Operator: Și mai sunt și alte masini pe drum.”

Convorbirea s-a încheiat brusc.

Sentința în cazul Colectiv. Patronii clubului, 11 ani și 8 luni; fostul primar Piedone 8 ani și 6 luni

Falsurile lui Orlando Șchiopu, șeful ISU care i-a lăsat în p**a lui pe morții din Colectiv – VIDEO

Rugăciuni pentru victimele din COLECTIV: „A fost nevoie să moară oameni ca să ne dăm seama cât de coruptă este această clasă politică”

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?