Procurorii DIICOT au trimis în judecată, în stare de arest, un vameș și complicele lui pentru că au sustras țigări de contrabandă din Camera de Corpuri Delicte a Poliției folosind documente false și apoi le comercializau.

Sorin Camil Niță, Mirela Mocanu, Margareta Bîldigău și Maria Avădănei au fost acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat, contrabandă calificată în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată.

Problemele financiare l-au determinat pe Niță să comită infracțiunile, susține DIICOT într-un comunicat din 8 februarie 2019.

Vameșul a cunoscut-o în 2015 pe Mirela Mocanu pe Facebook și au început să aibă o relație.

Dragostea trece prin stomac, amorul costă, așa că s-a gândit cum să-și rezolve problemele financiare.

Pe lângă amantă, avea de întreținut o familie, de plătit o pensie alimentară dintr-o căsătorie anterioară.

Sorin Camil Niță avea funcția de controlor vamal superior la Direcţia Regională Vamală Galaţi și lucra în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Galaţi unde gestiona magazia de bunuri ridicate/confiscate de autoritatea vamală.

I-a spus iubitei care este planul lui de a face bani: să ia țigările confiscate de Poliție și să le vândă la un preț mai mic pe piață.

Femeia a fost de acord și astfel s-a implicat în preluarea, transportul, depozitarea, predarea şi valorificarea ţigărilor de contrabandă.

Ca să nu dea de bănuit anchetatorilor, mai ales din cauza relației cu vameșul, Mirela Mocanu a introdus-o în afacere pe mama sa, Maria Avădănei.

Conform rechizitoriului, în perioada mai – decembrie 2017, Niță a organizat acest grup în județul Galați și a obținut din activitățile ilegale aproape 200.000 de euro.

În 2015, când a cunoscut-o pe Mirela, salariul vameșului era de aproximativ 2.400 de lei lunar, iar în mai 2017, când a început acțiunea, sărea puțin peste 2.700 de lei.

Pentru a-și pune planul în acțiune, vameșul a profitat de lipsa de experiență a unui polițist, inculpat și el în dosar, reușind să scoată din custodia Poliției peste 170.000 de pachete de țigări.

Începând cu 3 ianuarie 2017, calitatea de gestionar al Camerei de Corpuri Delicte a fost preluată de către inculpatul N. V., agent şef adjunct în cadrul Serviciului Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative.

După ce s-au cunoscut mai bine, polițistul i-a explicat vameșului că nu mai deţinea spaţiul necesar pentru depozitarea cantităţilor de ţigări ridicate de organele de urmărire penală în dosarele instrumentate.

Atunci, vameșul i-a solicitat ca „în spiritul bunelor relaţii interinstituţionale” să-i comunice o situaţie a dosarelor în care se dispusese ridicarea şi indisponibilizarea unor cantităţi importante de ţigări.

Niță știa că polițistul nu are experiență în gestionarea Camerei de Corpuri Delicter și a profitat de acest lucru.

Subofițerul i- a scris pe un carton numărul dosarelor împreună cu toate datele de identificare ale persoanelor de la care fuseseră ridicate țigările.

Pentru a intra în posesia țigărilor, vameșul a falsificat șase hotărâri judecătorești, se arată în rechizitoriu.

Niță a accesat Portalul Instanțelor de Judecată și a căutat numele persoanelor cercetate.

Apoi, a copiat de pe site informațiile care apăreau în fiecare dosar și concepea o hotărâre falsă.

Peste aceste documente a aplicat ştampile scanate provenite de la instanţele de judecată și a falsificat semnăturile preşedinţilor instanţelor de judecată.

Cu actele astfel pregătite, Niță se ducea la locul său de muncă și întocmea din partea Biroului Vamal adrese către IPJ Galați prin care se solicita predarea către unitatea vamală a cantităţilor de ţigări cuprinse în sentinţele penale falsificate.

Dar, pentru ca aceste adrese să aibă efecte juridice, trebuiau semnate de şeful instituţiei.

Niță a profitat că șeful său, inculpatul I. M., era supraaglomerat, la fel cum era toată activitatea instituției, și când îi dădea acestuia mapa la semnat introducea și sentințele false.

Șeful semna actele fără să mai verifice dacă documentele sunt autentice sau nu.

Cu actele obținute astfel de la locul său de muncă, vameșul se ducea la IPJ Galați unde preda, fie la registratură, fie direct polițistului de la Camera de Corpuri Delicte, adresele emise.

Subofițerul întocmea ulterior un raport prin care solicita scoaterea din Camera de Corpuri Delicte a cantităţilor de ţigarete menţionate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti falsificate pentru a fi predate Vămii.

În mod normal, ele trebuiau trimise spre a fi distruse, dar ajungeau la locuința mamei iubitei sale din comuna gălățeană Liești.

De aici, marfa era preluată de cei care o vindeau en-detail.

Una dintre aceste persoane era Margareta Bîldigău, tot din Liești, cunoscută în zonă că se ocupa cu vânzarea de ţigări de contrabandă.

Cum prețul țigărilor oferit de Niță era mult sub prețul pieței, ea s-a aruncat în afacere.

Bîldigău este trimisă în judecată într-un dosar alături de alte 14 persoane pentru constituirea unui grup infracţional organizat care are următorul termen pe 14 martie 2019.

În total, gruparea a sustras de la Poliție 170.948 de pachete de ţigarete de diferite mărci provenite din contrabandă care au fost vândute cu 870.437 lei.

Pe 17 ianuarie 2019, Tribunalul Galați a decis prelungirea arestării preventive a vameșului cu încă 30 de zile.

  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.