Nu știu cum se face faptul că a noastră Comunitate de Informații are șefi experți în Africa! Vorbeam zilele trecute de omul de afaceri, Florin Lazăr Vlădică, cocoțat de domnul președinte interimar Bolojan în fruntea Oficiului pentru Informații Integrate, deși nu are măcar un master în antiterorism ca Horațiu Potra, fugarul din alegerile noastre, “african” și el.
M-am tot minunat că fugarul domn Horațiu Potra, care a speriat alegerile și autoritățile noastre după ce a dus ani de zile rezerviști și activi din MApN, MAI și servicii prin Africa fără să aibă habar instituțiile noastre, a absolvit în 2011 programul de Master „Managementul Combaterii Terorismului și Criminalității Transfrontaliere” al Universității din Sibiu. Deci, un specialist antiterorist cu bani și arsenal!
Știți cine a pus pe picioare și a fost șeful acestui program de master? Chestorul Anghel Andreescu, fost comandant al Jandarmeriei, director al SPP, ministru adjunct la Interne, membru de vază în Academia Oamenilor de Știință din România, Secția Militară.
Despre Andreescu scrie Wikipedia că este nașul actualului director al SPP, Lucian Silvian Pahonțu. Ca un amănunt, mai precizez că Andreescu a devenit comandantul Jandarmeriei Române sub comanda ministrului de Interne de atunci, Dudu Ionescu care, până mai ieri, a fost șeful Oficiului pentru Informații Integrate de la Cotroceni.
La acest Program de Masterat, conform orarului de week-end din anul 2009, anul când Potra s-a înscris să-i urmeze cursurile, preda și generalul Ilie Botoș. Cursul său se numea Intelligence Judiciar. Botoș, fost procuror general al României, era în acel an locțiitor al directorului general al Direcției Generale de Informații a Apărării. A devenit chiar șef al DGIA, iar apoi secretar de stat la MAI.
Radu Nicolae, fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, a predat și dumnealui la acest program de masterat. În perioada postalegeri l-ați putut vedea însoțindu-l pe Călin Georgescu. Radu și Andreescu sunt coautori ai unor cărți de profil.
Georgescu a mozolit cu sârg încălțările Ayatollahului Frunzăverde
A mai fost profesoară la acel master și procuroarea Danusia Boicean, fostă șefă al DIICOT Alba Iulia, transferată apoi la DNA. Cum l-o fi văzut ca student chestorul Andreescu pe Potra?
Să ne întoarcem la documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind influențarea alegerilor.
Mi-a atras atenția documentul declasificat al Direcției Generale de Protecție Internă al MAI, singurul document care, mi se pare, aduce niște date concrete care să arate că domnul Călin Georgescu este sprijinit de entități străine.
Documentul DGPI arată că din informațiile culese pe linie de contraspionaj niște indivizi s-au exprimat concret pentru sprijinirea dui Călin Georgescu. Când vorbim despre contraspionaj, teritoriul tradițional de lucru este al SRI.
Dacă DGPI a cules astfel de informații, înseamnă că le-a cules probabil în urma contactului unor cadre ale MAI cu cetățeni străini sau acei cetățeni străini sunt asociați mediului infracțional.
Documentul are blurate identitățile cetățenilor străini care aveau de gând să inițieze acțiuni împotriva suveranității naționale și își stabiliseră obiectivul de a-l sprijini în concret pe Călin Georgescu.
După trei luni, mă așteptam ca acei cetățeni străini să fie prezentați public, nu ca poliția să le dea masca jos în fața jurnaliștilor unuia de care se vorbește tot de atunci.
Agitația SRI în jurul „proiectului” Călin Georgescu
Pe loc, am avut o revelație! Horațiu Potra, fugarul dat în urmărire prin Interpol, este de fapt cetățean francez. La fel sunt și cei care au activat în Legiunea franceză. Deci despre ei o fi vorba în nota DGPI?
Așadar, documentele desecretizate de CSAȚ care au dus la anularea alegerilor pentru că „vin rușii” arătau „pe linie de contraspionaj”, în realitate, că „vin francezii”?! De aici a ieșit toată „încurcătura” care continuă? Au interferat francezii în alegerile noastre?
Așadar, Horațiu Potra s-a bucurat de o educație aleasă, în spiritul legii, și a fost cunoscut de structurile noastre încă din vechime. Ce s-o fi întâmplat cu dumnealui de a luat-o așa, la lupta armată de alegeri? Până la urmă a cui a fost Operațiunea „Mesianicul”?
Foarte interesantă și bine-venită pentru înțelegerea procesului nostru electoral este zicerea fostului deputat liberal, Ben Oni Ardelean, la o emisiune televizată. El știa cu cel puțin o zi înainte de intenția CCR de anulare a alegerilor. Ba chiar spune că s-a împotrivit.
Gurul SOS, un nostalgic ceaușist la care șoșociștii și georgiștii se închină ca la moaște. Venin la 101 de ani
Am remarcat că Ardelean mai afirma un lucru: „Eu, în noaptea respectivă, când a desecretizat președintele Klaus Iohannis acele dosare, am fost curios să le citesc. Nu știu câți or să citească sute de pagini. Da, am citit sute de pagini. Din acele sute de pagini, eu n-am găsit ceea ce americanul numește smoking gun-ul (arma fumegândă n.n.). Adică n-am găsit nicio probă”.
Cum adică a citit sute de pagini? Pe site-ul Președinției, public, erau cred vreo zece de la toate serviciile. Așadar, electoratul nu a meritat să îi fie prezentat tot dosarul anulării? Și cine a avut acces la acele sute de pagini? Judecătorii de la CCR au avut? Și mai cine?