Am văzut dezbaterile legate de faptul că domnul Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, are, sau nu are, diplomele de la Universitatea din Viena. Până una alta, conform informațiilor publice, ar avea o diplomă luată în anul 2011.
Stop joc! Păi, până în 2011, adică din 2007 până în 2010, domnul Vlad Vasile Voiculescu era reprezentantul Volksbank International AG în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a Volksbank Romania SA. Așa, fără facultate? Măi să fie!
De fapt, domnul Vlad Vasile Voiculescu ținea AGA Volksbank Bank Romania SA de unul singur, fiindcă reprezenta atât Volksbank International AG (99,05 %), dar și EM.RO Popolare SpA (0,47 %) și Banca Popolare di Vicenza (0,47%).
De exemplu, la AGA Volksbank Romania SA din 21 mai 2008, domnul Vlad Vasile Voiculescu a aprobat situațiile financiare aferente anului 2007 și a stabilit cum repartizează profitul de 96.452.905 lei din 2007, potrivit Monitorului Oficial partea a IV-a nr. 6406 din 13 noiembrie 2008.
Dacă nu vă aduceți aminte, Volksbank Romania SA pompa atunci credite în franci elvețieni, lucru care ulterior le-a adus multe procese pentru clauze abuzive etc. În cele din urmă, banca a dispărut, topindu-se în alta.
Puteți vedea, mai jos, ce spunea un raport al firmei internaționale de audit PwC despre perioada 2007-2008 când domnul Vlad Vasile Voiculescu ținea de unul singur AGA la Volksbank Romania SA. Deci, domnul respectiv nu și-a terminat studiile decât în 2011?
Analiza PwC arată că Volksbank a avut oferte de creditare la un preţ mai mic decât cel practicat în piaţă, mai ales în 2007 şi mai ales pentru creditele în franci, cele care au adus cele mai multe pierderi băncii, după prăbuşirea leului în raport cu moneda Elveţiei.
În contractele încheiate între clienţi şi Volksbank exista o prevedere care spunea că banca poate creşte nivelul dobânzii curente „în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piaţa monetară”, fără a stabili care sunt acestea.
Clauza, care a fost declarată abuzivă de mai multe instanţe în cazuri individuale sau de grup, era prezentă şi în contractele care aveau menţiunea că dobânda este fixă în dreptul dobânzii curente. În cele mai multe contracte, Volksbank a practicat o dobândă curentă de 5% la euro şi 4% la franci elveţieni, însă valoarea dobânzii efective era ridicată de valoarea comisionului de risc – care reprezenta o treime din rata lunară – şi ajungea astfel la valori mult mai ridicate, ceea ce i-a făcut pe clienţi să acuze banca că a practicat o dobândă mascată, scrie economica.net care citează raportul PwC.
Achiziţia Volksbank de către o bancă cu capital românesc a însemnat și preluarea unui număr important de litigii pe clauze abuzive, printre care şi un proces cu impact asupra întregului portofoliu de credite aferent persoanelor fizice preluat de la asutrieci. De asemenea, Judecătoria Arad a dipus redeschiderea unui dosar în care Volksbank este urmărită penal pentru tentativă la înşelăciune, mai titra în 2014 economica.net.