Am aflat în aceste zile chiar din prestigiosul ziar francez „Le Figaro” că Armata franceză cartografiază în detaliu „Poarta Focșanilor”, considerată vulnerabilitatea NATO dacă atacă rușii.
Înainte de a ne speria, să ne aducem aminte că de Linia Focșani – Nămoloasa – Galați care să țină piept unei potențiale invazii rusești se vorbesște de pe la 1880.
Tot așa, înainte de a intra în panică, să nu aruncăm vorbe-n vânt cu atacul rușilor, confundând, voit de către unii, posibilitatea cu probabilitatea. Hai să recunoaștem că probabilitatea ca Federația Rusă să ne atace este în actualul context foarte mică.
Acum, e normal ca militarii să își actualizeze planurile și să se gândească la ce e mai rău și aceasta se întâmplă indiferent de gargara politicienilor.
Dar cred că interesul brusc pentru „Poarta Focșanilor”, prezentat mondial, poate ascunde și alte minuni. De exemplu, interesul pentru petrol și gaze și potențialul zonei în această privință.
În toamna anului trecut, firma americană Hunt Oil Company tocmai pleca din România după ce prospectase zona, cu perimetrele principale în Adjud și Urziceni.
Afacerea începuse pentru americani prin 2010, compania investind peste 86 milioane euro în cele două perimetre din România, de cinci ori mai mult decât angajamentul financiar asumat prin acordul de concesiune. Americanii au făcut și ei hărți 3D ale zonei, foarte detaliate.
Totuși, în perioada 2010-2023, Hunt Oil Company a cumulat pierderi nete de 528,7 milioane lei în România. Oficial, ni s-a spus ca potențialul de petrol și gaze nu-i așa cum se credea. Până la urmă, după plecarea companiei, OMW a preluat cercetările.
Ca un amănunt, firma americană a colaborat cu specialiștii români de la Prospecțiuni SA, deținută de Ovidiu Tender și unde, cândva, a fost administrator chiar Florin Vlădică, actualul șef al Oficiului pentru Informații Integrate de la Cotroceni.
Așadar, să fie, de fapt, interesul declamat al Frantei pentru „Poarta Focșanilor” amestecat cu mirosul de petrol și gaze al zonei? Or fi, totuși, idei de exploatare pentru viitor?
„Poarta Focșanilor” este un coridor strategic din sudul Moldovei, cu o importanță crucială în arhitectura de apărare a României și a flancului estic al NATO.
Șeful NATO: „Putin vrea să șteargă Ucraina de pe hartă”. România primește o parte din armamentul cumpărat
Cu o lățime de aproximativ 80-85 km și o adâncime de 60 km, această zonă are o relevanță strategică pentru NATO și UE, dar rămâne o vulnerabilitate din cauza dotării insuficiente a Armatei Române și a infrastructurii deficitare.
Actuala doctrină românească de apărare presupune o retragere inițială din Moldova, lăsând această regiune expusă, în speranța unei contraofensive cu sprijinul NATO.
„Poarta Focșanilor” a fost mereu un culoar vital în confruntările militare: de la invaziile otomane și ruse, până la marile bătălii din Primul și Al Doilea Război Mondial. Linia de fortificații Focșani-Nămoloasa-Galați a fost ridicată pentru a contracara amenințările din est, iar bătăliile de la Mărăști și Mărășești au consolidat reputația militară a acestei zone.
După ocupația sovietică, fortificațiile au fost desființate, dar redeschiderea discuției despre reoperaționalizarea coridorului reflectă temerile actuale legate de agresiunea rusă și necesitatea consolidării defensive în această zonă istoric vulnerabilă.