Deputat PSD, Cațavencu Mileniului III: Avram Iancu a luptat pentru Marea Unire. Civilizația europeană pleacă de la daci

Nae Cațavencu, celebrul politician din „O scrisoare pierdută” care vorbea înflăcărat despre țărișoara sa, are un demn urmaș în Camera Deputaților.

Ilie Toma este parlamentar de Hunedoara din 2016 și un adevărat Cațavencu al Mileniului III, personajul lui Caragiale recunoscut pentru demagogie și incoerența ideilor.

Pe 11 decembrie 2019 a ținutîn Parlament o cuvântare mișcătoare, de adevărat urmaș al dacilor:

„Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „101 ani, România – 101 ani, Hunedoara”.

Când vorbesc despre România am emoţii. Probabil este din creşterea aceea din Ardeal, creşterea aceea pură.

Pentru că reprezint judeţul Hunedoara, şi judeţul Hunedoara nu întâmplător are atâtea vestigii istorice care să confirme încă din Neolitic, mai apoi cu civilizaţia dacilor, şi mai apoi cu Avram Iancu care a luptat pentru Marea Unire.

Și, când vorbesc despre Marea Unire, vorbesc despre România.

Și, când vorbesc despre România, vorbesc despre ceea ce înseamnă acasă.

Tot anul acesta, am dezvoltat un concept, în judeţul Hunedoara, care se numea „Acasă, la Hunedoara”.

Când spun „Acasă, la Hunedoara”, spun, de fapt „Acasă, în România”.

Pentru că România, aşa cum spunea şi vorba cântecului „Cu toţii eram regimente române, Moldova, Muntenia, Ardeal”. Și, credeţi-mă, nu sunt vorbe goale.

Vreau să vă spun din suflet că tot ceea ce a însemnat România e o mare valoare universală.

Practic, prin ceea ce simt şi spun, civilizaţia europeană pleacă de undeva, din Munţii Orăştiei, din civilizaţia dacilor, din panteonul dacilor, din Sarmizegetusa Regia.

Și România, în amprenta ei genetică, poporul român, are o mare moştenire de la toate popoarele care au locuit aici de-a lungul secolelor, cu mii de ani în urmă, încă din Neolitic.

Este un popor care păstrează valorile naţionale.

Este un popor care duce mai departe tot ceea ce a însemnat cultură, tot ceea ce a însemnat familie tradiţională şi tot ceea ce a însemnat datini.

Chiar dacă alţii, în ziua de astăzi, şi nu numai în ziua de astăzi, de-a lungul istoriei, au încercat să dezmembreze această identitate naţională, nu au reuşit, chiar dacă au fost mari imperii.

Studiaţi ultimii 2.000 de ani şi o să vedeţi cum marile imperii şi-au dorit dintotdeauna să vină în România.

Și-au dorit să vină în această ţară, în Dacia. Poporul român i-a primit cu pâine şi sare. Și ei ce ne-au făcut?

Au încercat să ne ia tot ceea ce era mai bun, dar nu au reuşit. Și vă spun de ce.

Pentru că există spiritul românesc şi spiritul românesc nu va muri niciodată. Nu va muri pentru că avem ceea ce mulţi nu au.

Avem acea amprentă românească în suflet. Avem acea aplecare de oameni.

Chiar dacă în decursul istoriei au existat şi lucruri mai puţin bune, românii trebuie să înveţe din istorie şi trebuie să înveţe în primul rând să se respecte.

Pentru că respectându-ne unii pe alţii vom duce mai departe tot ceea ce înseamnă România.

Este foarte greu, în trei minute, pentru a exprima ceea ce simt.

Dar îmi doresc ca cei care ne vor urma, ca urmaşii noştri, generaţiile care vor veni, să poată să sărbătorească 1001 ani, România, nu 101 ani.

Dumnezeu să ne ajute, să ne dea la toţi sărbători fericite şi spiritul românesc să meargă mai departe!
Vă mulţumesc. (Aplauze.)”

Cațavencu în „O scrisoare pierdută”:

„Apoi, dacă e vorba de istorie, apoi ce te-nvață istoria mai întâi și-ntâi?

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Nu voi, stimabile, să știu de Europa d-tale, eu voi să știu de România mea și numai de România…

Progresul, stimabile, progresul! În zadar veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică…

Să-și vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei?

Nu… N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre…

Domnilor!… Onorabili concetățeni!… Fraților!… (plânsul îl îneacă)

Iertați-mă, fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare… suindu-mă la această tribună… pentru a vă spune și eu… (plânsul îl îneacă mai tare.)…

Ca orice român, ca orice fiu al țării sale… în aceste momente solemne… (de abia se mai stăpânește) mă gândesc… la țărișoara mea… (plânsul l-a biruit de tot) la România… (plânge. Aplauze în grup)… la fericirea ei!… la progresul ei!… la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare)”

Doi deputați rămași fără permis au trecut prin Senat legea prin care șoferii pot decide perioada de suspendare a carnetului

Un senator și doi deputați PSD, audiați la DNA într-un dosar privind mita la Vamă

Ponta: Măgărie la Camera Deputaților cu banii de la buget pentru partide!

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?