Ideile președintelui PNȚ-CD, noul aliat al PSD: Românii sunt spoliați și aruncă spre neamuri sămânța civilizatoare a dăinuirii

Partidul Național Țărănesc – Creștin Democrat a anunțat prin vocea președintelui său, Aurelian Pavelescu, că susține PSD terfelind astfel tot ce a însemnat acest partid istoric.

Luni făceam curat în birou. Să văd ce păstrez, ce arunc.

Am dat de o cărticică scrisă de Aurelian Pavelescu: Doctrina Naționalistă Română – Imperialismul Dăinuirii

Știam de ea, o am de prin 1994. Nu știu în ce context am ajuns să o dețin, dar am o vagă bănuială.

Am păstrat Doctrina Naționalistă Română – Imperialismul Dăinuirii cum păstrează românul o bucată de sârmă. O fi bună vreodată la ceva. Nu este trecută vreo editură, an al apariției și alte detalii.

Din ea am aflat că românii sunt solemni și verticali grație ritmului anotimpurilor care au creat ritmurile vieții.

Joi, Pavelescu a făcut anunțul, uitând că FSN și Ion Iliescu, tătucul PSD, a trimis minerii în 1990 la PNȚ-CD. Din partidul creștin, „ș”-ul a dispărut acum.

Memorabilă declarația unuia dintre ei, căruia i se șoptea din culise: „Am găsit la penețeu droguri, armament, muniție, mașină de scris automată”

Am scanat această cărticică de 60 de pagini. O puteți citi. Las aici numai câteva paragrafe care mi s-au părut mie mai interesante. Cititorul va găsi desigur altele mai palpitante. 

„Doctrina naționalistă reflectă, înainte de toate, stilul de viață al românilor, ființa națională. Puterea politică este chiar miezul acestui stil. Ea nu se identifică cu puterea guvernanților și nici cu ceea ce numim voința poporului.”

„Guvernantul și poporul însuși, ca entități limitate spațial și temporal, pot fi învinși și corupți, puși să lupte împotriva propriilor interese – ființa națională, niciodată.”

„Calea către rădăcinile puterii politice este inițiatică, orice putere veritabilă având ca finalitate transfigurarea. A depista și a controla puterea politică izvorâtă din ființa națională înseamnă a te iniția și a te purifica continuu pentru această ardere nesfârșită, care desăvârșește ființa însăși.”

„Dăinuirea este tipic românească. Alte neamuri s-au clădit pe înțelepciune, știință, glorie, pe voință și bunăstare.”

„Statul intră în conflict cu tot ceea ce înseamnă disoluție și decădere, fiind o instituție a rezistenței și a transfigurării prin ordonarea și responsabilizarea socialului.”

Naționalismul românesc se caracterizează prin forță politică defensivă, universală și mesianică, sprijinindu-se pe dacism, latinitate și ortodoxie

„Naționalismele altor neamuri și națiuni sunt în mod esențial agresive și expansive, prelungiri ale unei mentalități păgâne și migratoare.”

„În condițiile în care planeta, altădată a spațiilor necunoscute și nesfârșite, a devenit limitată geografic, a statelor și a neamurilor, speranța cuceririi materiale e moartă, ruinată în însăși iluzia ei.”

„Dăinuirea dacică și cea românească a avut acces în mod ființial la adevărul cosmic, al luptei pentru viața în spirit.”

”Astfel, traversând anotimpurile și urcând dinspre ape spre munți, românii parcurg drumul de la neamuri spre Dumnezeu; coborând, aruncă spre neamuri sămânța civilizatoare a dăinuirii.”

„Piața românească organică și stagnantă n-a intrat niciodată cu adevărat în circuitul capitalist, ci a fost folosită, când istoria a permis-o, ca piață de desfacere.”

Neavând piețe de desfacere proprii și nici capital autohton comparabil cu al altor națiuni, noi nu putem prolifera, nu putem fi luați ca parteneri, ci numai spoliați

(N.R. – SPOLIÁ, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva în mod abuziv sau prin înșelăciune averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.-li-a] – Din fr. spolier)

„Așadar, capitalismul românesc a fost o iluzie, el nedevenind niciodată autonom și generativ, ci o formă goală de conținut, la adăpostul căreia prolifera capitalul străin.”

„Viața economică a fost totdeauna organică aici, sensibil diferită de cea rigid ierarhizată a lumii occidentale, căci organizitatea și stagnarea compromit mecanismul mașinii, dar și cel dictatorial, edificând apărarea națională comună.”

Factorul religios este fundamental pentru definirea oricărui tip de economie, clarificând conceptele și delimitând sferele de influență

„Economiile musulmane sunt bazate pe exportul de materie primă și pe producția de mărfuri, clădită pe importul de tehnologie perimată occicdentală.”

„Mentalitatea bazată pe forță militară a Islamului, odată cu decăderea puterii militare, a fost supusă aproape total de interesele occidentale.”

„Economia iudaică se fundamentează pe comerț și politică financiară la nivel planetar, economie mondialistă, suprapusă economiilor naționale. Statul Israel însuși este creația puternicului sistem bancar și comercial evreiesc.”

„Economiile creștine sunt dominate de doctrinele individualiste care presupun o relație personală și nemediată a individului cu Dumnezeul creștin.”

Ortodoxia, religie a tainei și revelației, adevărata purtătoare a tradiției apostolice, nu a generat niciodată prin ea însăși un tip de economie

Există patru tipuri de agresori istorici ai ființei naționale. Din prima categorie fac parte organizațiile transnaționale secrete care încearcă să dirijeze, dincolo de voința neamurilor și împotriva lor, sensul istoriei lumii. Din a doua categorie fac parte statele cotropitoare, iar din a treia categorie – elementele decăzute din sânul societății. A patra categorie de agresori sunt imigranții, prefigurând chiar în viitorul apropiat un adevărat conflict între civilizații.”

„În viziunea naționalismului românesc, al dăinuirii, conceptul de suveranitate statală este indisolubil legat de conceptul de imperialism spiritual.”

„Căci fiecare neam trebuie să aibă un sens al existenței în directă raportare la dumnezeire, sens esențialmente imperial în ordinea spiritului.”

„Definim imperialismul spiritual drept imperialism vertical și civilizator, opunându-se celui orizontal, al forțelor materiale de tip financiar, tehnologic sau armat.”

Nu există deosebire esențială între Hitler, Gingis-Han, Napoleon și Stalin

„Alături de rațiunea mistică a grecilor, de rațiunea legislativă și organizatorică a romanilor, stă dăinuirea românească.”

„Suveranitatea statală a românilor, se întemeiază pe următoarea realitate: statul, ca sumă de instituții exterioare națiunii, dar emanând de la aceasta, care îi fixează acesteia legile și o obligă să le respecte, și fixează legi raportându-se la imperialismul dăinuirii.”

„Statul de drept acționează pe principiul: statul apără libertatea, iar nu libertatea care ucide libertatea. Statul de drept e expresia logică a suveranității ca imperialism spiritual.”

Statul etnocratic consfințește următorul principiu: puterea de stat și conducerea principalelor instituții publice să fie exercitate de etnici români. Statul etnocratic este o necesitate

„Ori de câte ori la guvernare sau la conducerea principalelor instituții publice s-au aflat străini sau alți etnici decât românii, aceștia au expus țara unor grave pericole: perioada fanariotă și cea comunistă sunt evocatoare. Numai un etnic român înțelege specificul românității și e gata să-l slujească nepregetat.”

„Definim conceptul de Apărare Națională ca apărare văzută și nevăzută, unitară în esența ei, în fața vrăjmașului văzut și nevăzut care asaltează ființa neamului.”

Exemplul moral al preotului ortodox român este temelia apărării și întăririi credinței

„Lupta văzută se dă la nivelul instituțiilor laice specializate: forțele armate, serviciile secrete, celelalte instituții specializate, ca și la nivel politic.”

„Toate aceste instituții și conducătorii lor nu au nici o legitimitate și nici o eficacitate dacă nu sunt ancorați în marea luptă nevăzută, suprafirească, trăgându-și sevele din puterile dumnezeiești.”

„Strategia politică naționalistă se clădește pe demascarea organizațiilor secrete masonice și evreiești.”

„Demascarea se îmbină dialectic, potrivit imperialismului dăinurii, cu încercarea de a educa și a spiritualiza chiar pe acești agresori.”

„Demascarea, ca aducere la cunoștința națiunii a scopurilor agresorilor externi și interni, este mijlocul cel mai eficace pentru descătușarea naționalismului românesc.”

Citiți cărticica AICI

  •  

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.