Compania farmaceutică Pfizer a anunțat că vaccinul produs de ea are o eficiență de 90%. Experții arată însă că există multe semne de întrebare legate de această afirmație.

Global Investigative Journalism Network – GIJN, cea mai mare organizație mondială din domeniul jurnalismului de investigație cu 8.000 de jurnaliști din 140 de țări, are ca membri organizații și asociații jurnalistice non-profit.

De curând, GIJN a publicat un ghid despre cum se fac investigațiile în domeniul sănătății, autoarele fiind două cunoscute jurnaliste pe plan mondial. Ghidul în format pdf poate fi descărcat AICI.

Investigarea domeniului sanitar este complexă și plină de provocări. Mulți jurnaliști au devenit brusc în timpul crizei COVID-19 reporteri de investigații în domeniul medical, dar și-au dat seama cât de greu și plin de capcane este acest domeniu. Acest ghid oferă reporterilor cunoștințele de bază de care au nevoie pentru a aprofunda multe aspecte ale COVID-19.

Sfaturile sunt utile și celor care doresc să înțeleagă mai mult această pandemie. A documenta această pandemie înseamnă citirea unui volum imens de cercetări publicate pe bandă rulantă. Majoritatea acestor studii nu trec prin procesul obișnuit de revizuire a unui studiu. Pe de altă parte, există mulți factori care joacă un rol în determinarea modului în care datele sunt colectate și arhivate, astfel încât există multe abordări diferite și confuzie.

Pe scurt, se face mult tam-tam în acest moment în lumea cercetării medicale și poate fi dificil pentru o persoană care nu este specializată în acest domeniu să înțeleagă toată tevatura. O foarte mare atenție trebuie acordată articolelor din mass-media despre descoperirile din domeniul sănătății, în contextul pandemiei, dar nu numai.

Articolele nu sunt de cele mai multe ori bazate pe dovezi și au ca sursă de informație comunicate de presă ale autorităților și ale companiilor din domeniul medical/farmaceutic.

Când jurnaliștii scriu despre vaccinurile și medicamentele COVID-19, trebuie să fie foarte precauți și să înțeleagă ce se află în spatele diferitelor studii clinice. Se folosește des expresia: „Un studiu a arătat …”.

Este foarte important de știut ce fel de studiu a fost? Trebuie să începeți prin a vă pune întrebarea: studiul a fost efectuat pe oameni sau pe animale ori pe celule? Cercetarea asupra oamenilor se numește cercetare clinică. Când vine vorba de evaluarea efectului unui medicament sau a unei alte măsuri de sănătate, singurele rezultate cu adevărat semnificative sunt cele obținute asupra oamenilor. Asta pentru că oamenii sunt atât de diferiți de șoareci.

Un rezultat pe șoareci poate fi interesant, dar orice concluzii cu privire la eficacitatea unui tratament asupra oamenilor extrase din studiile pe animale sunt speculative. Ar trebui să ne amintim că au existat multe medicamente care păreau foarte promițătoare atunci când au fost testate pe animale, dar care au trebuit să fie retrase atunci când a devenit clar că sunt ineficiente sau chiar toxice pentru oameni.

Dacă studiul a fost realizat pe oameni, atunci trebuie să puneți a altă întrebare relevantă: a fost un studiu experimental (numit și intervențional) sau un studiu epidemiologic (numit și observațional)? Prin efectuarea unui studiu experimental, cercetătorii testează dacă intervenția unui medicament sau unui vaccin duce efectiv la rezultatul vindecare sau prevenirea bolii.

GIJN citează HealthNewsReview.org, potrivit căruia există factori care afectează rezultatele. Uneori, statisticile pot fi folosite de cercetători sau sponsori pentru a modifica rezultatele. HealthNewsReview.org verifică independent infomații din domeniul cercetării publicate în mass-media. Fondatorul său, Gary Schwitzer, acoperă de peste 50 de ani domeniul sănătății.

Președintele și CEO-ul Pfizer au proclamat într-un comunicat de presă al companiei: „Astăzi este o zi minunată pentru știință și umanitate”.

În acel comunicat de presă PR – dar numai în acel format – Pfizer a anunțat rezultatele timpurii ale „unei rate de eficacitate a vaccinului peste 90%, la șapte zile după a doua doză”, potrivitHealthNewsReview.org. „Cam asta știm despre ce spune Pfizer despre propriul vaccin. Datele nu au fost publicate sau arătate publicului, ci doar acel număr de 90%”, mai scrie sursa citată.

În ceea ce privește siguranța, comunicatul de presă al companiei Pfizer arată că „nu au fost observate probleme serioase de siguranță”. Deoarece nu au fost publicate date brute despre studiu, nu se știe ce înseamnă acest lucru. Pfizer a mai explicat: „Așteptăm cu nerăbdare să împărtășim date suplimentare privind eficacitatea și siguranța generate de mii de participanți în următoarele săptămâni”.

Publicația STAT a atras atenția la începutul lunii noiembrie că informații cheie despre vaccin nu sunt încă disponibile. Nu există încă informații cu privire la faptul dacă vaccinul previne cazurile severe, tipul care poate duce la spitalizare și deces. Nici nu există încă informații cu privire la faptul dacă împiedică purtătorii asimptomatici să răspândească boala.

New York Times a scris că Pfizer a publicat doar câteva detalii din studiul său clinic. Un vicepreședinte al Pfizer a căutat să distanțeze compania de Operațiunea Warp Speed și de politica prezidențială a lui Donald Trump spunând că, spre deosebire de alții, nu a luat niciun ban federal pentru cercetare și dezvoltare.

Televiziunile CNN și Fox News nu au avut investigații jurnalistice independente care să arate eficiența de 90% a vaccinului produs de Pfizer. Între timp, acțiunile Pfizer pe bursă au crescut în urma comunicatul de presă privind vaccinul.

Omul de știință James Heathers a scris pe Twitter: Chiar săptămâna trecută, profesorii Jennifer Miller, Joseph Ross și Michelle Mello au publicat pe STAT: „Este nevoie de mult mai multă transparență pentru studiile cu vaccin COVID-19”.

Odată ce un produs farmaceutic – un medicament, un vaccin sau un dispozitiv medical – a trecut prin diferitele faze de testare și de procesul de aprobare de către agențiile de reglementare, acesta intră pe piață și poate fi prescris și vândut.

Pot apărea efecte adverse grave atunci când produsul este utilizat pe scară largă pentru prima dată de pacienți reali. Primii zece ani după aprobarea unui medicament sunt considerați deosebit de importanți pentru a detecta daunele. Există o mare diferență între datele de siguranță colectate în timpul dezvoltării și aprobării și datele care apar după comercializare.

Jurnaliștii și cititorii trebuie să fie conștienți de practicile frauduloase care au loc în domeniul cercetării în domeniul sănătății. Există studii bazate pe pacienți fictivi sau scrise de scriitori fantomă. De exemplu, Studiul Retraction Watch realizat de un cercetător în domeniul cancerului a fost retras pentru că unii pacienți au fost inventați.

Nici cele mai cunoscute reviste din domeniul sănătății nu pot fi considerate în sine de încredere, informația trebuind verificată din alte surse. Asta pentru că modelul de afaceri al revistelor științifice, în special publicitatea, le afectează conținutul. Jurnalele se bazează pe studii publicate plătite de industrie și utilizate în scopuri de marketing.

Este important să fim conștienți că oamenii de știință au cariera  determinată de cunoscutul fenomen „public sau pier”. Cercetătorii trebuie să atragă finanțare pentru instituțiile lor, iar astea poate crea conflicte de interese care nu au nicio legătură cu știința sau cu binele comun.

„Conflictele de interese vor influența inevitabil comportamentul medicului, oricât de onorabil și bine intenționat ar putea fi”, spunea George Loewenstein, specialist în modul în care deciziile unei persoane sunt influențate de mediul psihologic, social, emoțional sau cultural.

Industria se bazează pe acest lucru în strategiile sale de marketing în care liderii cheie de opinie joacă un rol crucial. Acești lideri cheie sunt medici și oameni de știință desemnați de industrie și sunt cunoscuți pe plan național sau mondial. Dar, acești lideri sunt adesea, în același timp, consultanți pentru industrie, guvern și organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății.

Companiile le implică în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului, iar jurnaliștii tind să apeleze la ei deoarece sunt considerați „experți în domeniu”. Acești lideri cheie populează consiliile de administrație ale societăților medicale, scriu ghiduri, predau în școlile medicale și oferă instruire în sistemele de educație medicală continuă. Tocmai de aceea, este foarte important ca jurnaliștii să expună conflictele de interese ale acestora.

În mai multe țări, producătorii de dispozitive farmaceutice și medicale sunt obligați prin lege să comunice detaliile plăților lor către medici și oameni de știință.

Publicațiile rar aplică sancțiunile enunțate în orientările lor; jurnalele și instituțiile medicale nu evaluează în mod curent exactitatea declarațiilor de interes și nici nu impun sancțiuni pentru divulgarea incompletă sau inexactă.

Mai mulți medici au început acum 20 de ani campania „Fără prânz gratuit” când au recunoscut impactul conflictelor de interese și s-au angajat să nu mai accepte cadouri din industrie. La nivel mondial există organizații de oameni de știință și medici care lucrează la prevenirea supradiagnosticării. Există chiar organizații de pacienți care au servit interesele industriei.

Mulți dintre medicii proeminenți nu își dezvăluie legăturile din industrie când publică studiile în revistele medicale. Unele organizații din domeniul mass-media primesc finanțare chiar de la industria despre care scriu.

De exemplu, conferința mondială din 2019 a jurnaliștilor specializați în știință a fost co-sponsorizată de firma Johnson & Johnson, compania găzduind un prânz și promitând donații suplimentare dacă hashtag-ul pentru campania sa #ChampionsofScience va fi utilizat pe social media. În cadrul aceleiași conferințe, compania Bayer a oferit un prânz numit „Ridicarea standardului în materie de durabilitate și transparență”.

Fundația Bill și Melinda Gates, cea mai mare fundație privată din Statele Unite,  este activă în special în finanțarea jurnalismului specializat în sănătate. Fundația, ale cărei obiective declarate includ îmbunătățirea asistenței medicale, a făcut donații uriașe pentru a dezvolta noi medicamente, vaccinuri și sisteme de monitorizare a sănătății. De asemenea, a deținut acțiuni și obligațiuni corporative în companii farmaceutice precum Merck, GlaxoSmithKline, Eli Lilly, Pfizer, Novartis și Sanofi, potrivit unei investigații jurnalistice din 2020.

Fundația este principalul donator al Centrului Bhekisisa pentru Jurnalism în Sănătate din Africa de Sud,  contribuie financiar la o secțiune a cotidianului britanic The Guardian, susține financiar bursele pentru jurnalism în domeniul sănătății ale Centrului European de Jurnalism (European Journalism Centre) și Centrului Internațional pentru Jurnaliști (International Center for Journalists) care este susținut și de Johnson & Johnson.

Mai multe informații despre Fundația Gates și implicarea acesteia în jurnalism pot fi găsite în articolele How Ray Suarez Really Caught the Global Health Bug and The Web Grows Wider publicate de Robert Fortner  în Columbia Journalism Review, revistă tipărită de Facultatea de Jurnalism a Universității Columbia din SUA, una dintre cele mai importante școli de jurnalism din lume.

Un vaccin anti-Covid 19 pe bază de rechini dăunează grav oceanelor planetei

Vaccinul antigripal din Uniunea Sovietică, scump și cu efecte dezastruoase pentru români

STUDIU: Puţin peste jumătate dintre români cred că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile

  •  
  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație și al International Consortium of Investigative Journalism. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.