Înțelegerea proceselor biologice ale îmbătrânirii ne-ar putea ajuta să trăim mai mult și să ne menținem sănătoși până la vârste înaintate. Un nou studiu a descoperit o legătură între viteza cu care îmbătrânește creierul și nutrienții din alimentația noastră.
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois și Universitatea din Nebraska-Lincoln au corelat scanările creierului cu aportul nutrițional pentru 100 de voluntari cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, căutând conexiuni între anumite diete și o îmbătrânire mai lentă a creierului, precizează npj aging.
Aceștia au identificat două tipuri distincte de îmbătrânire a creierului – iar îmbătrânirea mai lentă era asociată cu un aport nutrițional similar celui din dieta mediteraneană, recunoscută în studiile anterioare ca una dintre cele mai benefice pentru organismul nostru.
„Am investigat biomarkeri nutriționali specifici, precum profilurile de acizi grași, cunoscuți în știința nutriției pentru potențialele beneficii pentru sănătate,” spune neurocercetătorul Aron Barbey de la Universitatea din Illinois.
„Acest lucru se aliniază cu vasta literatură din domeniu care demonstrează efectele pozitive ale dietei mediteraneene, care pune accent pe alimente bogate în acești nutrienți benefici.”
►►► Optimiștii trăiesc mai mult decât pesimiștii, însă longevitatea ține și de o stare financiară bună
Important este că cercetătorii nu s-au bazat pe raportările participanților despre dietele lor. În schimb, au analizat probe de sânge pentru a identifica biomarkerii nutriționali: dovezi științifice solide ale alimentelor și băuturilor consumate de acești vârstnici.
Acizii grași, precum cei din pește și ulei de măsline, și antioxidanții, cum ar fi vitamina E, prezentă în spanac și migdale, au fost printre biomarkerii benefici identificați. De asemenea, carotenoizii, pigmenți vegetali găsiți în morcovi și dovleac, care au fost asociați anterior cu reducerea inflamației în organism și protecția celulelor împotriva daunelor, au fost identificați ca fiind benefici. Un alt biomarker benefic asociat cu îmbătrânirea mai lentă în această cercetare a fost colina, care se găsește în concentrații mari în gălbenușurile de ou, organe și soia crudă.
►►► O dietă vegană timp de OPT săptămâni poate încetini îmbătrânirea. Descoperirile surprinzătoare ale unui nou studiu
Cercetătorii au evaluat îmbătrânirea creierului atât prin scanări RMN ale creierului, cât și prin evaluări cognitive. Această abordare dublă a oferit o imagine a agilității mentale practice, alături de detalii mai subtile ale configurației neuronale. „Aceasta ne permite să construim o înțelegere mai robustă a relației dintre acești factori,” spune Barbey.
„Examinăm simultan structura, funcția și metabolismul creierului, demonstrând o legătură directă între aceste proprietăți ale creierului și abilitățile cognitive.”
Se acumulează dovezile care arată că nutriția joacă un rol semnificativ în modul în care îmbătrânește creierul, iar fiecare nou studiu contribuie la oferirea de mai multe informații despre cum creierul nostru este strâns legat de fiecare altă parte și funcție a corpului.
►►► Persoanele cu vârsta peste 50 de ani care dezleagă frecvent cuvinte încrucişate au funcţii cerebrale mai bune
Această cercetare a capturat doar un moment în timp și nu este suficient de cuprinzătoare pentru a demonstra cauzalitatea. Cu toate acestea, la concluzii similare a ajuns și un studiu din 2023, care a urmărit participanți timp de 12 ani și a găsit, de asemenea, o legătură între dieta mediteraneană și declinul cognitiv redus.
Următorul pas pentru echipă este să analizeze studiile clinice pe o perioadă semnificativă de timp pentru a vedea cum ar putea afecta dieta și nutriția îmbătrânirea creierului. Este posibil ca ajustări simple ale alimentației noastre să ajute la reducerea riscului de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.
„Studiul prezent identifică modele specifice de biomarkeri nutriționali care sunt promițătoare și au asocieri favorabile cu măsurile de performanță cognitivă și sănătatea creierului,” spune Barbey.