Skip to content

Efectele unei încăperi neîncălzite asupra organismului

Efectele unei încăperi neîncălzite asupra organismului

Pe fondul crizei energetice generate de războiul din Ucraina, europenii s-au trezit că trebuie să facă economie la curent și implicit la căldură. În România, căldura în case este principala problemă în orașe ca Bucureștiul sau Timișoara.

Jurnalistul BBC James Gallagher s-a supus unui experiment pentru a vedea ce efect are asupra organismului o încăpere neîncălzită. El a vrut să vadă cum reacționează corpul uman la + 10 grade Celsius.
Citiți și: Descoperire medicală de excepție: Tratarea diabetului prin regenerarea insulinei în 48 de ore

„Este o adevărată provocare psihologică”, a explicat profesorul Damian Bailey de la Universitatea din South Wales, cel care a condus experimentul. De ce o temperatură precum cea de + 10 grade Celsius poate deveni mortală?

„Este temperatura medie în care trăiesc oamenii care nu-și pot permite să își încălzească locuința”, a explicat profesorul. Această temperatură are un impact puternic asupra inimii, plămânilor și creierului.

În București, mii de blocuri branșate la sistemul public de termoficare au căldură dacă timp de trei nopți consecutiv, între orele 20:00-6:00, temperaturile exterioare sunt de +10 grade Celsius sau mai puțin.

Etapele experimentului la care s-a supus jurnalistul BBC au fost următoarele. Inițial i s-au dat anumite haine pentru ca pielea să aibă contact direct cu aerul din încăpere.

Aceasta a fost încălzită la început la 21 de grade Celsius, urmând ca temperatura să scadă la 10 grade pentru a vedea cum reacționează organismul uman. Jurnalistului i s-au aplicat pe corp mai mulți senzori pentru monitorizarea experimentului.

Pe măsură ce temperatura scădea, creierul primea semnale din circuitul sangvin și le trimitea restului organismului. Pe de alăt parte, s-a urmărit ca temperatura corpului să fie în jur de 37 de grade Celsius, cea la care funcționează majoritatea organelor, printre care inima și ficatul.

Când în camera în care se efectua studiul, temperatura a scăzut la 18 grade, au apărut primele semne: lipsa transpirației și faptul că i s-a făcut pielea de găină a însemnat că organismul începe să se protejeze. La 18 grade este o barieră importantă pentru că atunci corpul începe să se autoprotejeze.

Treptat, subiectul experimentului a început să nu-și mai simtă degetele din cauza vasoconstricției din circuitul sangvin. Acest lucru se întâmplă pentru că creierul trimite sânge către organele esențiale ale corpului. La femei, acest fenomen se instalează mai repede decât la bărbați.

Jurnalistul BBC James Gallagher

Temperatura aerului a fost redusă de la 21 la 10 grade timp de 30 de minute. În acest interval, alimentarea cu sânge a creierului a scăzut cu 20%, presiunea arterială a crescut. La fel, și ritmul cardiac: de la 55 la 65 de bătăi pe minut. Numărul respirațiilor s-a mărit de la 9 la 12 pe minut, iar temperatura extrămităților a scăzut cu o medie de două grade în intervalul menționat.

„Femeile tind să simtă frigul mai puternic din cauza hormonului numit estrogen. Vasoconstricția este cea care ne face să simțim frigul”, a precizat dr. Clare Eglin de la Universitatea din Portsmouth. (n.r. – estrogenul este hormonul care este responsabil de dezvoltarea și reglarea activității sexuale la femei)

La 11,5 grade Celsius, jurnalistul BBC a început să tremure, semn că mușchii generează căldură. La 10 grade se simțea deja inconfortabil, ceea ce demonstra că această temperatură începe să afecteze serios organismul.

„În creier ajunge tot mai puțin sânge, deci mai puțin oxigen și glucoză (zahăr), fapt ce are un impact negativ asupra funcțiilor mentale”, a explicat conducătorul experimentului, prof. Bailey.

Pentru că inima pompează tot mai mult sânge, ritmul cardiac crește, la fel și presiunea arterială, ceea ce poate duce la un atac cerebral sau infarct. Așa se și explică de ce acestea apar mai mult în perioada iernii.

„Dovezile ne arată clar că frigul este mai periculos decât căldura. De aceea cred că trebuie analizate mai serios pericolele de sănătate asociate cu temperaturile scăzute”, a mai spus Bailey.
Citiți și: Comisia Europeană, ajutor de 254 milioane de euro pentru sistemul de termoficare din București

În plus, când temperaturile sunt scăzute apar infecții virale, iar pneumoniile sunt mai dese după anotimpul rece. Prof. Akiko Iwasaki, imunobiolog la Universitatea Yale, a arătat că respirația în aer rece afectează modul în care sistemul imunitar acționează în nas.

„La temperaturi mici, sistemul imunitar este mai puțin activ și asta permite virusului să să dezvolte mai bine în nări”, a precizat Iwasaki.

Ce putem face pentru a evita efectele temperaturii de 10 grade în casă? Ideal ar fi ca încăperile să fie încălzite la cel puțin 18 grade. Dacă nu este posibil, prof. Bailey spune că „trebuie să ne pregătim ca pentru e excursie la munte”.

Sfaturile sunt următoarele: hainele purtate în casă să fie din lână sau alte materiale care să asigure o bună protecție; mănușile și șosetele sunt mai importante decât o căciulă, desi una din lână este clar de folos.