Infecțiile fungice invazive reprezintă un pericol semnificativ pentru sănătatea umană, în special pentru persoanele cu boli grave sau cu un sistem imunitar slăbit. Aceste infecții, adesea letale, se răspândesc rapid la nivel global, afectând în mod deosebit pacienții din secțiile de terapie intensivă. În fiecare an, aproximativ 2,5 milioane de oameni mor din cauza acestor infecții, iar comunitatea medicală și organizațiile internaționale trag un semnal de alarmă cu privire la gravitatea acestei probleme.
Ce sunt infecțiile fungice invazive?
Infecțiile fungice sunt considerate „invazive” deoarece ciupercile pătrund în organism și colonizează țesuturile. Printre cei mai periculoși agenți se numără Aspergillus fumigatus, care poate intra prin căile respiratorii sau răni deschise, afectând organele interne și vasele de sânge. Dacă nu sunt tratate la timp, infecțiile pot cauza distrugeri ireversibile ale țesuturilor și complicații fatale, precum infecțiile sângelui sau afectarea organelor vitale, inclusiv creierul.
►►► Zeci de mii de europeni sunt uciși anual de poluanții emiși de aragazuri. În România sunt folosite în 60% dintre gospodării
Dificultăți în tratament și rezistența la medicamente
Infecțiile fungice sunt extrem de greu de tratat, necesitând terapii de lungă durată, uneori de ani. Situația este agravată de rezistența în creștere a ciupercilor la principala clasă de medicamente, azolii. Adesea, infecțiile sunt confundate inițial cu cele bacteriene, ceea ce întârzie tratamentul corect și permite extinderea infecției.
Candida auris: un pericol major
Un exemplu notoriu este Candida auris, un fung rezistent la aproape toate medicamentele antifungice disponibile. Descoperit în 2009, acest agent patogen se răspândește rapid și neobișnuit prin contact direct, afectând în special spitalele din SUA, India, Africa de Sud și Venezuela. În Europa, au fost raportate focare mari în spitale din Anglia, Grecia și Spania, unde condițiile insuficiente de igienă și lipsa diagnosticelor precise au permis extinderea infecției. În Valencia, de exemplu, mai mult de jumătate dintre pacienții infectați au murit înainte ca măsurile stricte de igienă să fie implementate.
În Germania, deși cazurile sunt mai rare, în 2022 au fost raportate aproximativ 80 de infecții. Lipsa unei obligații generale de raportare face ca numărul real să fie probabil mult mai mare.
Grupurile vulnerabile
Persoanele cele mai expuse sunt cele cu imunitatea compromisă: pacienți oncologici, cei care au suferit transplanturi de organe sau pacienții cu HIV. De asemenea, diabetul necontrolat crește riscul de infecții fungice severe.
Impactul asupra agriculturii și securității alimentare
Infecțiile fungice nu afectează doar sănătatea umană, ci și securitatea alimentară. La nivel global, invaziile fungice cauzează pierderi de 10-20% din producția agricolă, afectând culturi esențiale precum grâul, orezul, cartofii și soia. Schimbările climatice contribuie la răspândirea ciupercilor în regiuni anterior neafectate, agravând problema.
Monoculturile și utilizarea excesivă a pesticidelor favorizează apariția rezistenței. Metode alternative, cum ar fi culturile mixte, utilizate deja cu succes în țări precum Danemarca, pot oferi soluții sustenabile pentru a combate această amenințare.
►►► Avertismentul OMS: „Acest virus poate provoca moartea în doar o săptămână”
Ce este de făcut?
Creșterea gradului de conștientizare, implementarea unor protocoale stricte de igienă și promovarea cercetării pentru noi antifungice sunt esențiale pentru a controla răspândirea acestor infecții. În agricultură, metodele de cultivare mai diversificate și reducerea pesticidelor pot limita impactul ciupercilor invazive asupra securității alimentare.
Infecțiile fungice invazive reprezintă o provocare complexă, care necesită răspunsuri coordonate și investiții susținute, atât în domeniul medical, cât și în cel agricol.