Un atac de panică îți poate afecta întreaga zi, uneori chiar și săptămâna. Deși unele atacuri pot fi declanșate de evenimente majore precum pierderea unui loc de muncă sau divorțul, există și o listă lungă de obiceiuri banale care pot contribui la apariția acestor crize.
De la consumul zilnic de cafea până la verificarea știrilor, anumite acțiuni cotidiene pot împinge persoanele predispuse la anxietate înspre un atac de panică. Chiar și expunerea la aerul rece iarna poate declanșa panică. Actrița Elizabeth Olsen a dezvăluit recent că trecerea bruscă de la temperaturi ridicate la temperaturi scăzute i-a declanșat atacuri de panică, relatează Daily Mail .
►►► Importanța săptămânii de muncă de patru zile. Ședințele ar trebui eliminate
Atacurile de panică și simptomele lor
Atacurile de panică sunt adesea confundate cu atacurile de cord datorită simptomelor similare. Ambele pot provoca hiperventilație, dureri în piept, dificultăți de respirație, transpirație și greață.
Aproximativ unul din zece americani experimentează un atac de panică anual, iar aproximativ o treime vor trece printr-o astfel de criză cel puțin o dată în viață. Deși pentru unii atacurile par să apară din senin, experții avertizează că anumite obiceiuri cotidiene pe care le considerăm inofensive ar putea fi cele care declanșează aceste crize.
Mărturisirile lui Elizabeth Olsen despre atacurile de panică
Elizabeth Olsen a vorbit deschis despre lupta sa cu atacurile de panică la vârsta de douăzeci de ani, menționând că acestea apăreau la fiecare oră. Ea a explicat că schimbările bruste, precum trecerea de la căldură la frig sau de la foame la sațietate, erau suficiente pentru a-i declanșa panica.
„Era, literalmente, de fiecare dată când se întâmpla o schimbare: de la cald la rece, de la foame la plin. Mă întrebam: ‘E normal asta?’ Și apoi intram într-o spirală de panică,” a spus Olsen.
Cum funcționează atacurile de panică
Simptomele unui atac de panică apar brusc, ating un vârf și apoi încep să se diminueze, deși pentru cei care trec prin asta, timpul poate părea că se oprește. Există de obicei un declanșator precum stresul sau frica, dar uneori atacurile apar fără o cauză clară. În acest moment, corpul activează răspunsul de luptă sau fugă.
Simptomele fizice care urmează includ senzație de apăsare în piept, bătăi rapide ale inimii, hiperventilație, amețeli și tremurături. Gândurile accelerate și sentimentele de panică se intensifică, iar persoana poate simți o teamă iminentă că va muri sau că se va sufoca.
După un atac de panică, oamenii pot simți o stare de oboseală extremă, asemănătoare unei mahmureli, însoțită de dureri de cap și o senzație de epuizare emoțională și fizică.
►►► Obiceiuri de CINCI minute pentru a adormi mai rapid recomandate de experți
Frica de un alt atac poate declanșa o criză
Un singur atac de panică este suficient pentru ca o persoană să facă tot posibilul să evite repetarea lui. Aceasta poate încerca să identifice factorii de stres care ar putea provoca un nou atac.
Attiya Awadallah, terapeut autorizat din New York, explică: „Unul dintre cei mai mari declanșatori pe care îi văd este frica însăși. Clienții au adesea atacuri de panică pur și simplu pentru că le este frică să aibă unul.”
Anticiparea anxietății poate determina corpul să reacționeze la cele mai mici senzații de disconfort, escaladând rapid într-un atac de panică înainte ca persoana să își dea seama ce se întâmplă. Odată ce răspunsul de luptă sau fugă este activat, simptomele fizice intensifică anxietatea, creând un cerc vicios.
Alte obiceiuri care pot declanșa atacuri de panică
Expunerea la frigul de iarnă poate provoca panică, potrivit terapeutei Awadallah. Trecerea rapidă de la temperaturi reci la calde poate crește ritmul cardiac și provoca disconfort fizic. Pentru persoanele cu anxietate ridicată, aceste senzații corporale pot fi interpretate greșit ca semne de început de atac de panică, ducând la o criză autoprovocată.
Procrastinarea (amânarea sau întârzierea ducerii la bun sfârșit a unei sarcini – n.r.) este, de asemenea, un obicei care poate agrava anxietatea și declanșa atacuri de panică. Aproximativ unul din cinci americani este un procrastinator cronic. Evitarea sarcinilor dificile poate oferi o ușurare temporară, dar anxietatea crește în fundal, acumulându-se până când explodează într-un atac de panică în momente neașteptate.
La fel, supraîncărcarea cu activități sociale sau sarcini la locul de muncă poate avea efecte negative. Dr. Danyell Taylor, terapeut autorizat din Chicago, avertizează că atunci când îți umpli calendarul cu activități consecutive, rămâi cu foarte puțin timp pentru odihnă și recuperare, ceea ce poate declanșa anxietatea și panica.
►►► De ce nu ar trebui să reutilizați niciodată caserolele de înghețată. Explicațiile specialiștilor
Nutriția și atacurile de panică
Un alt factor declanșator al atacurilor de panică este săritul peste mese, o practică populară printre cei care urmează regimuri de post intermitent. Dr. Taylor avertizează că lipsa alimentelor poate scădea nivelul de zahăr din sânge, ceea ce poate provoca amețeli, iritabilitate și ceață mentală, toate acestea alimentând sentimentele de anxietate.
Până și modul în care vorbim poate alimenta panica. Etichetarea de sine de a fi „o persoană anxioasă” poate întări anxietatea ca parte centrală a identității tale. Awadallah recomandă o viziune de sine mai neutră și mai compasivă: „Învățarea clienților să-și reformuleze limbajul (de exemplu, ‘mă simt anxios’ în loc de ‘sunt anxios’) poate crea o distanță între individ și emoție, reducându-i impactul.”
Experții sugerează, de asemenea, să mai lăsăm telefonul deoparte. Expunerea constantă la informații, în special conținut catastrofal sau înfricoșător, menține creierul într-o stare permanentă de anxietate.