Tulburările de alimentație ale tinerilor ar putea fi legate de dezvoltarea întârziată a creierului, potrivit unui studiu publicat de prestigioasa universitate King’s College din Londra, una dintre centrele de cercetare de vârf din lume și clasată constant printre cele mai bune universități la nivel global.
Sute de tineri au fost urmăriți timp de aproximativ un deceniu, perioadă în care le-au fost analizate dezvoltarea creierului obiceiurile alimentare și genetica. Diferențele genetice, variațiile în dezvoltarea creierului și sănătatea mentală în adolescență ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care unii tineri dezvoltă tulburări de alimentație, potrivit acestui nou studiu.
Se estimează că 20 de milioane de oameni din Europa suferă de tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă. Toate au un impact disproporționat asupra tinerelor și adolescenților.
În timpul cercetării, al cărei rezultat a fost publicat în revista Nature Mental Health, au fost monitorizați aproape 1.000 de tineri din Anglia, Irlanda, Franța și Germania. Aceștia au furnizat date genetice, au completat chestionare despre obiceiurile lor alimentare și bunăstare și au efectuat RMN-uri la vârstele de 14 și 23 de ani.
Consumul zilnic de multivitamine nu e benefic. „Promit prea mult și oferă prea puțin”
La 23 de ani, cercetătorii internaționali au împărțit participanții în trei grupuri: persoane cu obiceiuri alimentare sănătoase (42%), persoane cu alimentație restrictivă (33%) și persoane care mâncau emoțional sau necontrolat (25%).
Persoanele cu alimentație restrictivă erau cele care își limitau consumul de alimente pentru a-și controla greutatea și aspectul, cum ar fi cei care țineau diete stricte. Persoanele care mâncau emoțional sau necontrolat aveau tendința să consume excesiv sau compulsiv alimente ca răspuns la sentimente negative.
Autorii studiului au constatat că adolescenții de 14 ani care aveau anxietate, depresie sau probleme de atenție erau mai predispuși să dezvolte obiceiuri alimentare nesănătoase până la 23 de ani. Comportamentele alimentare nesănătoase au fost, de asemenea, asociate cu obezitatea și cu un risc genetic mai mare pentru un indice de masă corporală (IMC) ridicat, o măsură utilizată pentru a diagnostica obezitatea.
Rezultatele subliniază „beneficiile potențiale ale unei educații îmbunătățite menite să abordeze obiceiurile alimentare nesănătoase și strategiile de adaptare disfuncționale”, a declarat, într-un comunicat, Sylvane Desrivières, profesor de psihiatrie biologică la King’s College London și autor principal al studiului.
Ce se întâmplă în mintea oamenilor care cred în teorii ale conspirației
De exemplu, părinții pot fi mai atenți la obiceiurile adolescenților acasă, profesorii și elevii pot fi mai conștienți de modul în care relațiile la școală ar putea „exacerba vulnerabilitățile existente și duce la tulburări de alimentație”, iar profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să înțeleagă rolul creierului în tulburările de alimentație, a declarat Sylvane Desrivières pentru Euronews Health.
Nu doar obiceiurile sau genetica adolescenților păreau să prezică tulburările de alimentație la vârsta adultă tânără. RMN-urile au arătat că persoanele cu obiceiuri alimentare nesănătoase aveau o maturizare întârziată a creierului în perioada adolescenței.
Cortexul prefrontal al creierului este complet dezvoltat în jurul vârstei de 25 de ani, iar unele cercetări au arătat că, deoarece creierul adolescenților nu este pe deplin maturizat, aceștia sunt mai vulnerabili la comportamente riscante și factori de stres din mediu.
În studiu se arată că maturizarea creierului a avut un rol atât în problemele de sănătate mentală la vârsta de 14 ani, cât și în obiceiurile alimentare nesănătoase la 23 de ani, independent de IMC-ul tinerilor. O maturizare redusă a cerebelului, partea creierului care controlează apetitul, a contribuit și la explicarea legăturii dintre riscurile genetice pentru un IMC ridicat și obiceiurile alimentare restrictive la vârsta de 23 de ani, au arătat cercetătorii.
Alimentele ultraprocesate. Cum ne afectează sănătatea
Descoperirile subliniază rolul critic al dezvoltării creierului în modelarea obiceiurilor alimentare. Alte studii au descoperit că subponderalitatea severă poate afecta dezvoltarea creierului și a funcțiilor cognitive și că o dezvoltare anormală în părțile creierului care controlează recompensele și inhibițiile ar putea declanșa tulburarea de alimentație compulsivă.
Cercetătorii de la King’s College au declarat că studiul ar putea fi folosit pentru a crea instrumente mai personalizate care să ajute tinerii susceptibili să dezvolte tulburări de alimentație. Anterior, ei au identificat diferențe în scanările cerebrale cu ani înainte ca adolescenții să dezvolte comportamente alimentare nesănătoase, ceea ce înseamnă că ar putea fi posibilă identificarea tinerilor cu risc înainte ca obiceiurile problematice să înceapă.