O nouă provocare, la fel de stupidă ca altele apărute pe platforma TikTok, face ravagii în rândul tinerilor. Este vorba despre „Provocarea Paracetamol”, în care adolescenții sunt împinși să înghită cantități impresionante de paracetamil pentru a vedea cine rezistă mai mult în spital.
Această provocare a apărut recent pe TikTok în Franța, Belgia și Elveția, dar s-a răpândit rapid. Medicii atrag atenția asupra supradozajului cu acest medicament poate provoca leziuni ireversibile ale ficatului și duce, în cazuri rare, la necesitatea unui transplant hepatic. Ficatul este afectat în funcție de cantitatea de paracetamol ingerată.
TikTok a a câștigat atenție prin provocările virale care cel mai adesea prezintă riscuri semnificative pentru participanți. Unele provocări depășesc distracția și pot duce la vătămări.
Interdicție în Albania pentru TikTok după uciderea unui adolescent
Iată doar câteva exemple: Provocarea „Fire” însemna ca participanții să se stropească cu substanțe inflamabile și să-și dea foc pentru a crea conținut viral; Provocarea „Choking Game”, cunoscută și sub denumirea de “provocarea leșinului” în care participanții își opresc intenționat fluxul de aer pentru a experimenta o euforie temporară. Aceasta poate provoca lipsa de oxigen, leșin și, în unele cazuri, leziuni cerebrale permanente sau chiar moarte; Provocarea „NyQuil Chicken” care constă în marinarea cărnii de pui cu medicamente pentru a crea o starede euforie, tendință periculoasă care poate duce la intoxicare, insuficiență respiratorie și alte consecințe grave asupra sănătății.
Provocarea „Electric Shock”, care implica electroșocuri a rămas, în ciuda pericolelor, în topul tendințelor pe TikTok de ani de zile.
O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de cinci ore într-o zi obișnuită, este concluzia studiului „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la sfârșitul lunii trecute.
Studiul prezintă obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, tipurile de activități preferate de elevi și sursele în care copiii și tinerii au încredere. Cercetarea a fost elaborată în perioada ianuarie – septembrie 2024. În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi.
Potrivit CJI, cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube. Elevii de clasa a III-a și a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, Whatsapp și Roblox. ChatGPT este instrumentul de inteligență artificială (IA) cel mai cunoscut și cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât și al celor de gimnaziu.
Tinerii sub 16 ani ar putea avea interdicție la rețelele de socializare
Subiectele despre care elevii se consideră mult sau foarte mult informați sunt: trendurile și memele de pe rețelele sociale, sănătate, pop culture, influencerii și comunitățile online, educație și sport. Subiectele despre care elevii de liceu și gimnaziu consideră că nu sunt deloc sau sunt foarte puțin informați sunt: politica din țară, alegerile din 2024 în România și politica din străinătate.
Studiul arată și că șase din zece elevi de liceu cred că o informație este adevărată dacă le confirmă ceea ce știau deja. Când vine vorba de verificarea informațiilor, opt din zece elevi de liceu și cinci din zece elevi de gimnaziu declară că acordă atenție sursei informațiilor.
Totuși, pentru majoritatea, acest proces de verificare se limitează la consultarea mai multor surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea acestora. Un alt aspect important la acest capitol, care reiese din studiu, este că profesorii ocupă unul dintre primele locuri atunci când vine vorba de persoanele la care copiii merg pentru a verifica informații.
„Educația media făcută în școală contribuie la construirea unui mediu informațional mai sănătos. Da, tinerii trebuie învățați despre pericolele internetului – dezinformare, bullying, revenge porn, adicție; dar trebuie să învețe și despre cum îl pot folosi în mod creativ”, a explicat Cristina Lupu, coordonatoarea proiectului.