Izolat de echipă, pus să se antreneze de unul singur, fără apă, cu mâncare adusă la pachet, fără asistență medicală, forțat să se schimbe într-o baracă și ținut ore-n șir pe stadion între antrenamentele. Asta a îndurat un tânăr fotbalist de națională. Pe 14 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis: jucătorul a fost hărțuit și discriminat.
Coșmarul lui Denis Haruț a început când nu a acceptat înjumătățirea salariului propus de clubul la care juca în 2019, ACS Poli Timișoara. Haruț este fundaș, are acum 22 de ani și s-a născut la Timișoara. În prezent, joacă la FCSB și a făcut parte din echipa Under21 care a reprezentat anul acesta România la Campionatul European. Este un fotbalist convocat constant la națională de ani de zile și este contat la 1.000.000 de euro.

Cariera fotbalistică și-a început-o la ACS Poli Timișoara unde a jucat până în 2019, an în care a fost umilit de conducerea clubului. Hărțuielile la care a fost supus la club au ajuns și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) care, în martie 2019, s-a autosesizat în urma unei știri TV.
CNCD a demarat o investigație și pe 10 iulie 2019 a decis amendarea ACS Poli Timișoara cu 10.000 de lei și a obligat clubul să publice un rezumat al hotărârii. „Discriminarea, umilirea și izolarea față de restul coechipierilor a avut ca punct de plecare faptul că a refuzat diminuarea salariului cu 50% atunci când i s-a solicitat acest lucru”, se arată în hotărârea CNCD.
În timpul anchetei, au fost chemați la CNCD și reprezentanții Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori din România (AFAN) pentru că asociația trimisese notificări ACS Poli pentru a asigura lui Haruț condiții similare cu cele ale restului echipei. AFAN a anunțat și FRF.
Fotbaliști din Liga a II-a, șantajați de cămătari și amenințați să trucheze meciuri
După prima notificare, jucătorului i s-a dat voie să folosească vestiarul. Nu mai trebuia să se schimbe în mașină sau într-o baracă. Restul pedepselor au continuat.
La CNCD, clubul a justificat măsurile luate împotriva jucătorului prin faptul că acesta era prea gras și nu a avea randament sportiv. De aceea, s-au mai apărat cei de la ACS Poli, Haruț avea nevoie de antrenamente speciale necesare pentru a-l readuce la forma fizică necesară, ar metodele folosite pentru atingerea acestor obiective nu constituie discriminare.
Argumentele clubului nu au fost convingătoare, astfel că CNCD a decis că „izolarea jucătorului de restul echipei prin antrenamente speciale reprezintă discriminare, respectiv hărţuire”.
Dreptul la muncă i-a fost îngrădit pentru că a fost obligat să se antreneze separat de restul colegilor, la ore și în locații diferite. „Antrenarea izolată este de natură să creeze un cadru ostil și degradant, jucătorul de fotbal percepând în mod natural o asemenea izolare ca reprezentând o sancțiune”, se mai arată în hotărârea CNCD.
Nouă sirieni, arestați în drum spre Viena. Au pretins că sunt jucători români de volei
„Fotbalul este un sport de echipă, antrenamentele nu oferă doar o pregătire fizică, dar contribuie şi la formarea spiritului de echipă, astfel izolarea unui jucător în mod natural se percepe ca reprezentând o sancţiune. Pe de altă parte, reprimirea la antrenamentele echipei este condiţionată de acceptarea încetării relaţiilor contractuale”, a mai stabilit CNCD.
„Tratamentul discriminatoriu la care este supus jucătorul afectează atât forma sportivă a jucătorului, cât şi cariera acestuia, cu atât mai mult cu cât jucătorul este un sportiv valoros, fiind convocat de mai multe ori la lotul naţional de junior sau lotul echipei naţionale. Tratamentul discriminatoriu afectează şi echipa naţională, şi reprezentarea în plan sportiv a fotbalului românesc”, au explicat la CNCD reprezentanții AFAN.
ACS Poli Timișoara a contestat amenda în instanță și, în februarie 2020, Curtea de Apel Timișoara a dat dreptate clubului. Judecătorii au acceptat argumentele reprezentanților ACS Poli care au susținut că nu a existat nici o atitudine discriminatorie, fotbalistului fiindu-i respectate toate drepturile.
Denis Haruț a făcut recurs. Pe 14 aprilie 2021, Curtea Supremă a admis recursul și a respins acțiunea ACS împotriva CNCD: „Casează sentinţa recurată şi, rejudecând, respinge acţiunea formulată de reclamanta ACS Poli Timişoara ca neîntemeiată”. Hotărârea este definitivă.