Amprentele digitale au fost, timp de peste un secol, un pilon de încredere în soluționarea cazurilor penale. Investigațiile criminalistice s-au bazat mereu pe ideea că fiecare amprentă este unică și, prin urmare, poate lega fără echivoc o persoană de o scenă a crimei.
Totuși, o echipă de cercetători vine cu o descoperire care contrazice această convingere: amprentele de la degete diferite ale aceleiași persoane pot semăna între ele mai mult decât se credea.
Această revelație vine din partea unui model de inteligență artificială (IA) care a identificat asemănări neașteptate între amprente, subminând astfel o dogmă acceptată de generații de experți.
►►► Nu crede ce vezi online! Cum pot fi identificate deepfake-urile
Inteligența Artificială care schimbă regulile jocului
Proiectul a fost condus de Hod Lipson, de la Columbia Engineering, în colaborare cu Wenyao Xu de la University at Buffalo. Totul a pornit de la o întrebare pusă de un student: dacă amprentele nu sunt chiar atât de unice?
Gabe Guo, student în ultimul an la Columbia, a antrenat un model de inteligență artificială folosind o bază de date publică a guvernului SUA, cu aproximativ 60.000 de amprente. A alimentat rețeaua neuronală cu perechi de amprente — unele provenind de la aceeași persoană, altele de la indivizi diferiți.
Rezultatul? IA a reușit să identifice amprente de la același individ cu o acuratețe de 77% în cazul analizării perechilor individuale. Când au fost analizate mai multe probe simultan, precizia a crescut semnificativ — oferind o metodă cu un potențial de zece ori mai eficientă decât cele clasice.
Rezistență din partea comunității științifice
Cu toate că rezultatele păreau promițătoare, echipa a întâmpinat rezistență în procesul de publicare. Un jurnal de prestigiu din domeniul criminalisticii a respins studiul, considerând inacceptabilă ideea că amprentele diferitelor degete ale unei persoane pot avea trăsături comune. „Este bine cunoscut faptul că fiecare amprentă este unică”, a fost replica unui criminalist care nu și-a dezvăluit identitatea.
Dar Lipson nu s-a lăsat descurajat. „Dacă aceste descoperiri pot schimba balanța, atunci poate că vom putea redeschide cazuri vechi sau chiar achita persoane condamnate pe nedrept”, a spus el.
După mai multe încercări și revizuiri, studiul a fost în cele din urmă acceptat și publicat în Science Advances, o revistă științifică recunoscută.
O nouă perspectivă asupra amprentelor
Metodele tradiționale de analiză se bazează pe minutiae — adică ramificațiile și capetele de linii din modelul amprentei.
Însă IA nu s-a bazat pe aceste detalii fine. „Modelul a folosit altceva — un tipar mai subtil, bazat pe unghiurile și curburile din zona centrală a amprentei”, a explicat Guo. Acest lucru sugerează că anumiți indicatori vizuali, ignorați de metodele clasice, ar putea avea valoare criminalistică.
Cercetarea a implicat și alți membri ai echipei Columbia, precum absolventul Aniv Ray și doctorandul Judah Goldfeder, care cred că precizia sistemului ar putea crește semnificativ dacă ar fi antrenat pe milioane de amprente, nu doar pe zeci de mii.
Totodată, cercetătorii sunt conștienți de posibilele limitări ale bazei de date folosite. Deși IA a arătat performanțe similare între diferite grupuri demografice, echipa subliniază nevoia unor seturi de date mai mari și mai diverse pentru a elimina orice risc de eroare.
►►► Apel pe WhatsApp de la număr internațional necunoscut. La ce trebuie să fiți foarte atenți
Impactul asupra sistemului judiciar
Deși IA nu va înlocui deciziile legale, el ar putea deveni un instrument de sprijin extrem de util: fie pentru a reduce lista suspecților, fie pentru a corela mai eficient probele între diverse scene ale crimei.
„Mulți cred că IA nu poate face descoperiri reale, că doar repetă ceea ce știe deja”, a spus Lipson. „Dar acest proiect demonstrează că, uneori, chiar și o inteligență artificială simplă, antrenată pe date publice vechi de ani de zile, poate oferi perspective care au scăpat experților.”
O revoluție științifică plecată de un student
Cea mai surprinzătoare parte a acestei descoperiri? A fost condusă de un student fără pregătire în criminalistică. „Este doar începutul unei explozii de descoperiri științifice generate de IA și de oameni din afara domeniilor tradiționale”, a concluzionat Lipson. „Comunitatea academică trebuie să se pregătească.”